Analiză Revoluție în medicina românească: AI va recomanda tratamente pe baza profilului genetic al pacientului

Un nou proiect pilot aduce inteligența artificială în sistemul medical românesc, analizând profilul genetic și stilul de viață pentru diagnostice și tratamente personalizate. Într-un interviu pentru „Adevărul”, medicii Beatrice Mahler și Mihail Pautov subliniază beneficiile: diagnostice mai rapide, scheme terapeutice optime și prescrierea moleculei potrivite încă din prima zi. Tehnologia permite evaluarea genomică a pacientului și a microorganismelor, dar medicii avertizează asupra riscurilor majore: securitatea datelor genetice, erorile de algoritm și atacurile cibernetice, menționând că AI rămâne un instrument, iar responsabilitatea finală aparține medicului. 

Inteligența artificială intră în spitalele din România. FOTO: Shutterstock

Implementarea inteligenței artificiale în spitalele românești reprezintă un pas important în modernizarea sistemului medical, dar succesul său va depinde de modul în care medicii vor integra tehnologia în practica lor, de calitatea datelor de antrenare și de măsurile de securitate implementate pentru a proteja informațiile sensibile ale pacienților.

Prin analiza profilului genetic și a stilului de viață al fiecărui pacient, tehnologia promite să le ofere medicilor instrumente de lucru mai rapide și mai precise, iar pacienților acces la tratamente noi, adaptate nevoilor lor specifice. 

Implementarea acestui sistem face parte dintr-o tranziție mai largă către medicina modernă, în care volumul mare de date, interconectarea specialiștilor și viteza de analiză devin factori determinanți pentru calitatea actului medical. 

Beneficiile integrării AI în actul medical

Conf. dr. Beatrice Mahler, de la Institutul Marius Nasta din București, a subliniat că inteligența artificială devine un partener indispensabil în optimizarea algoritmilor de lucru clinici, iar beneficiile se vor reflecta rapid în practica de zi cu zi, prin definirea unor standarde de excelență acolo unde volumul uriaș de date și interconectarea în timp real între specialiști fac diferența pentru viața pacienților.

„Tranziția către medicina modernă impune, în mod inevitabil, noi direcții de evaluare și procesare a datelor. În acest peisaj în plină evoluție, inteligența artificială joacă un rol hotărâtor, devenind un partener indispensabil în optimizarea algoritmilor de lucru clinici. Beneficiile integrării tehnologiei în actul medical se vor reflecta rapid în practica de zi cu zi, prin definirea unor standarde de excelență acolo unde volumul uriaș de date, interconectarea în timp real între specialiști și viteza de analiză fac cu adevărat diferența pentru viața pacienților”, a explicat Beatrice Mahler.

Un element central al noii tehnologii este capacitatea de a evalua particularitățile genetice ale fiecărui pacient, dar și ale microorganismelor responsabile de infecții. Această abordare deschide perspective noi pentru terapii personalizate, adaptate profilului individual, și pentru soluții de intervenție în cazul infecțiilor.

„Tehnologia va permite evaluarea genomică nu doar a pacientului ci și a microorganismelor responsabile de infecții. Astfel că sunt create cel puțin 2 perspective noi, pe de o parte particularitățile pacientului vor fi cunoscute și se va putea crea terapii personalizate în timp foarte scurt, mă refer aici la scheme terapeutice optime pentru afecțiuni la care în acest moment medicul încearcă alternative terapeutice, bazându-se pe studii de cohortă, cu mii de pacienți unde este luată în calcul media optimă pentru un anumit profil de boală. Pe de altă parte genetica aplicată la nivelul microorganismelor va permite nu doar un diagnostic rapid ci și soluții noi de intervenție, pe care probabil încă nu le putem anticipa”, mai spune medicul.

Pentru afecțiunile cronice frecvente, precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare, analiza genetică ar putea schimba radical modul în care sunt recomandate tratamentele, depășind ghidurile clinice actuale bazate pe studii de cohortă. Medicul a subliniat că tehnologia va permite prescrierea medicamentului potrivit încă din prima zi.

Referitor la impactul asupra bolilor cronice, conf. dr. Beatrice Mahler arată că „tehnologia ne va permite să prescriem molecula potrivită, în doza optimă, încă din prima zi, maximizând șansele de vindecare și reducând la minimum riscurile pentru pacient.”

Până și culoarea ochilor poate influența modul în care reacționăm la medicamente

Pentru a explica importanța cunoașterii particularităților genetice ale pacienților, medicul Mihail Pautov a realizat o analogie care arată cât de diferit poate fi tratamentul între oameni cu diferite culori ale ochilor.

„Genetica este esențială deoarece relevă particularitățile fiecăruia, iar pentru a înțelege acest lucru, putem folosi o analogie simplă: imaginați-vă că noi doi am avea culori diferite ale ochilor, unul verzi și celălalt albaștri, dar nu am putea vedea această diferență, iar totuși culoarea ochilor ar influența modul în care răspundem la medicamente, nevoia de ochelari de soare sau chiar durata somnului necesar; fără a cunoaște această particularitate, am rămâne în necunoștință, iar genetica ne ajută tocmai să citim astfel de variații, milioane la număr, chiar dacă oamenii sunt identici în proporție de 99%, deoarece acel 1% diferențiază răspunsul la tratament și permite personalizarea terapeutică pentru fiecare persoană”, spune Mihail Pautov.

Pautov abordează problema utilizării geneticii în contextul bolilor cronice, pornind de la premisa că până acum ghidurile medicale generale, deși utile și necesare, ofereau recomandări bazate pe medii statistice, care nu țin cont de particularitățile fiecărui individ.

Acest aspect se va schimba profund după introducerea în spitale a noii tehnologii.

„Pentru persoanele care suferă de boli cronice, ghidurile medicale generale vor rămâne în continuare baza de referință, deși este posibil să sufere mici modificări în timp, însă genetica va oferi un plus de precizie, deoarece va putea indica fiecărei persoane în parte măsurile specifice pe care trebuie să le ia pentru a preveni respectivele afecțiuni, având în vedere că boli precum hipertensiunea sunt influențate de multiple cauze, precum consumul de alcool, fumatul, sedentarismul sau alimentația grasă, dar nu toți acești factori au aceeași relevanță pentru fiecare individ în parte, iar prin interpretarea corectă a informațiilor genetice vom putea stabili care sunt factorii cu adevărat importanți pentru fiecare persoană și ce acțiuni preventive trebuie să întreprindă.

Mai mult, genetica va avea un rol esențial în domeniul farmacogeneticii, care se ocupă cu determinarea dozei optime de medicament pentru fiecare pacient în parte, deoarece în prezent ne raportăm la doze medii, stabilite pe baza unor populații mari, de exemplu 500 de miligrame de paracetamol pentru un milion de persoane, însă există diferențe individuale de metabolizare, astfel încât o persoană care metabolizează rapid medicamentul ar putea avea nevoie de 700 de miligrame pentru a beneficia de efectul terapeutic, în timp ce o altă persoană care metabolizează lent ar putea considera că 500 de miligrame sunt toxice pentru ficat și ar avea nevoie doar de 200 de miligrame, iar aceste informații vor putea fi cunoscute abia atunci când vom dispune de date genetice complete pentru populație”, precizează expertul. 

Medicul a atras atenția asupra faptului că implementarea tehnologiei nu este atât de ușoară, aceasta având nevoie de timp pentru ca scanarea genetică să își aducă pe deplin aportul.

„Este esențial să fim prudenți și să nu ne lăsăm înșelați de promisiunile premature, deoarece simpla scanare genetică a fiecărui român nu ne va oferi imediat toate aceste răspunsuri, motiv pentru care sunt necesare proiecte precum cel despre care vorbim și proiectul ROGEN, dezvoltat tot de UMF, care își propune să strângă peste 10.000 de genoame în prima fază, iar proiectul BioMedLake, bazat pe inteligență artificială, este crucial pentru că va colecta, analiza și interpreta aceste date extrem de voluminoase, care nu pot fi gestionate nici măcar de echipe numeroase de cercetători, dar inteligența artificială va putea să le proceseze și să ofere concluzii valoroase”, a explicat Pautov.

Relația dintre medic și AI: cine are ultimul cuvânt

Întrebată cum ar proceda dacă recomandarea oferită de inteligența artificială ar contrazice experiența sa clinică, medicul Beatrice Mahler a subliniat că tehnologia rămâne un instrument, iar responsabilitatea finală aparține medicului.

 „Tehnologia nu poate înlocui algoritmul uman si nici responsabilitatea medicului, ele sunt și trebuie să rămână instrumente pe care medicul să le folosească spre ajutorul pacientului”, a relatat Beatrice Mahler.

În ciuda beneficiilor evidente, conf. dr. Beatrice Mahler a atras atenția și asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale în medicină. 

„Prin interconectarea specialiștilor și utilizarea AI pentru analiza rapidă a volumelor uriașe de date, pacienții vor beneficia de un diagnostic mult mai rapid și mai precis. Practic, se reduce timpul până la găsirea tratamentului salvator.

Cel mai mare risc cred ca vine din zona vulnerabilităților legate de securitatea datelor genetice și riscul apariției unor erori de algoritm („halucinații” sau bias-uri ale AI) dacă datele de antrenare nu au fost corecte, dar există și riscul unor de atacuri cibernetice în cadrul războiului informațional prezent la acest moment în lume”, a conchis medicul.

Mai departe, medicul Mihail Pautov a tras un semnal de alarmă în privința eliminării exceselor inteligenței artificiale, medicii fiind cei care, la final, trebuie să își asume deciziile. Potrivit acestuia, relația dintre personalul medical și inteligența artificială va duce la rezultate benefice, întrucât „medicii nu sunt atât de creduli pe cât s-ar putea crede”.

„Este foarte important să nu ne lăsăm păcăliți și să nu alunecăm în excese, deoarece, indiferent de instrumentele folosite, medicul este cel care are întotdeauna ultimul cuvânt și care își asumă întreaga responsabilitate pentru deciziile luate. Atunci când un medic trebuie să ia o hotărâre, aceasta se poate baza pe cunoștințele acumulate, pe intuiția profesională, pe ghidurile clinice sau chiar pe sugestiile oferite de un sistem de inteligență artificială, însă acestea rămân doar recomandări, iar medicul este cel care hotărăște, își asumă decizia și răspunde atât moral, cât și medico-legal pentru eventualele erori sau complicații, fiind astfel singurul care gândește și decide în mod conștient.

Prin urmare, medicii nu sunt atât de creduli pe cât s-ar putea crede, iar atunci când inteligența artificială, despre care știm că poate greși chiar și în situații simple, oferă o informație, este bine ca aceasta să fie primită cu un grad sănătos de scepticism și trecută printr-un filtru critic personal, dar nu într-atât de încât să ignorăm complet aceste instrumente utile, ci mai degrabă să le integrăm în practică, primind direcții de diagnostic sau terapeutice, dar verificându-le mereu și raționând asupra lor. Deoarece inteligența artificială poate greși, de exemplu, într-un caz din zece, medicul trebuie să fie atent pentru a identifica erorile, să analizeze raționamentul oferit și să folosească AI-ul ca pe un asistent extrem de inteligent, cu care se consultă, punând întrebări suplimentare, cerând explicații despre cum s-a ajuns la un anumit răspuns și provocând sistemul pentru a găsi eventuale greșeli în lanțul logic, astfel încât să poată decide dacă răspunsul este corect sau nu”, a explicat Mihail Pautov.

Potrivit medicului Mihail Pautov, beneficiul cel mai important al inteligenței artificiale este că poate face lumină în cazurile unde medicii nu pot procesa volumele uriașe de date. Tot de aici pleacă și cele mai mari riscuri ale tehnologiei, privind scurgerea acestor date, care vor fi securizate de STS.

„Cel mai mare beneficiu al inteligenței artificiale în medicină constă în capacitatea sa de a procesa volume uriașe de date pe care ochiul uman nu le poate percepe, iar acest lucru îl pot ilustra prin propria mea experiență de cercetare, deoarece lucrez la o teză de doctorat despre analiza radiomică a cancerelor de pancreas, în cadrul căreia am creat un program care încarcă tomografiile pacienților și poate detecta detalii profunde, invizibile pentru ochi, iar această capacitate este deja recunoscută și dovedită la nivel mondial, permițându-ne să explorăm o profunzime a analizei datelor inaccesibilă minții umane.

Riscul major îl reprezintă însă pierderea, rătăcirea sau scurgerea acestor date extrem de sensibile, care dezvăluie secretele biologice ale fiecărei persoane, iar o eventuală breșă de securitate ar putea duce la discriminări, cum ar fi refuzul unui angajator de a recruta pe cineva cu risc crescut de accident vascular cerebral, pentru că ar evita astfel un potențial incident la locul de muncă, iar acest risc subliniază necesitatea ca proiectele pilot să fie dezvoltate și finanțate de stat sau de Uniunea Europeană, implicând instituții precum STS, care nu au interes comercial și pot asigura securitatea datelor”, menționează medicul.

Infrastructura de 100 de milioane de lei va include trei module de inteligență artificială

Amintim că, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a anunțat lansarea proiectului „Bioinnovative Center for Integrated Medical Data and Research in Bucharest” – BioMedLake, o inițiativă dedicată dezvoltării infrastructurii de cercetare biomedicală, integrării datelor medicale și accelerării colaborării naționale în domeniul cercetării medicale. Proiectul, finanțat integral prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Sănătate, are o valoare totală de 99.676.414 lei și își propune să creeze un ecosistem digital complex pentru colectarea, stocarea securizată și procesarea datelor medicale provenite de la cel puțin 30 de unități medicale partenere, contribuind astfel la alinierea României la standardele europene în domeniul sănătății digitale. 

Rectorul UMF „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, a subliniat că acest proiect nu este doar o inițiativă de infrastructură digitală, ci un demers care are potențialul de a schimba modul în care sunt organizate și valorificate datele medicale în România. El a evidențiat că BioMedLake va sprijini utilizarea responsabilă a datelor medicale, a tehnologiilor inovative și a inteligenței artificiale.

„Ne aflam astazi in fata unei initiative cu impact national, care are potentialul de a schimba modul in care intelegem, organizam si valorificam datele medicale in beneficiul cercetarii, al inovarii si, in final, al pacientilor. BioMedLake nu este doar un proiect de infrastructura digitala. Este un proiect care deschide o etapa noua in colaborarea dintre universitati, spitale, institute de cercetare, autoritati publice si parteneri tehnologici, intr-un domeniu esential pentru viitorul medicinei: utilizarea responsabila a datelor medicale, a tehnologiilor inovative si a inteligentei artificiale”, a declarat rectorul Viorel Jinga.

Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea și implementarea unui ecosistem digital integrat pentru cercetarea medicală bazată pe date clinice și genomice de mare volum. În cadrul proiectului va fi creată o infrastructură complexă de tip Data Lake și HPC (High-Performance Computing), destinată colectării, stocării securizate și procesării datelor provenite de la cel puțin 30 de unități medicale partenere. Această infrastructură va fi completată de o platformă integrată pentru cercetare medicală, care va include o aplicație mobilă pentru pacienți, un sistem de management al studiilor clinice, dashboard-uri de cercetare și interfețe de conectivitate.