FOTO Cele mai frumoase poveşti despre brandul oraşelor noastre. Tu cât de mândru eşti de locul în care trăieşti?

De-a lungul timpului, românii şi-au întipărit în minte imagini distincte despre oraşele importante ale ţării. "Adevărul" analizează geneza titulaturilor definitorii cu care se laudă locuitorii din marile urbe româneşti, precum şi modul în care edilii au înţeles sau nu să valorifice brandurile oraşelor.

Majoritatea municipalităţilor din România au înţeles târziu conceptul de „brand al oraşului", precum şi beneficiile unor campanii sănătoase de PR turistic. Tentative timide de punere la punct ale unor strategii de promovare locale datează de la mijlocul anilor 2000. În cele mai multe cazuri, n-au fost terminate sau nu funcţionează nici în momentul de faţă.

Unele urbe ale ţării, precum Botoşani sau Târgu Jiu, au avut norocul să fi fost locul de baştină ale unor genii precum Mihai Eminescu sau Constantin Brâncuşi. În aceste oraşe, urmele lăsate de artiştii de anvergură internaţională le uşurează considerabil munca edililor. Zeci de alte oraşe româneşti încă îşi caută identitatea. Echipa de corespondenţi „Adevărul" a făcut un sumar al brandurilor care ar putea defini oraşele importante din România.

Braşovul este promovat ca şi Kronstadt la toate târgurile de peste hotare, au apărut pensiuni şi hoteluri cu acelaşi nume, iar pe toate pliantele de promovare se regăseşte această denumire. Pentru că aici locuiau şi comunităţi mari de maghiari şi saşi, numele oraşului a fost tradus şi în cele două limbi, respectiv maghiara (Brasso) şi germană (Kronstadt). Denumirea germană este cea care a devenit un adevărat brand. Este o denumire care încadrează perfect specificul oraşului, acela de cetate medievală cu o istorie de sute de ani.

Capitala Banatului are atâtea lucruri cu care se poate laudă, încât e greu de găsit pentru ea un singur brand. Timişoara a fost primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric (1884) şi tot aici a circulat primul tramvai electric din România (1899). Este oraşul cu cea mai întinsă arie protejată de monumente istorice din România: peste 14.000 de clădiri în cele şase cartiere vechi: Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Mehala şi Freidorf. Patrimoniul formează un spaţiu unic, care găzduieşte  o moştenire arhitecturală impresionantă.

Reşedinţa judeţului Gorj, Târgu Jiu, este cunoscută sub denumirea de «Oraşul lui Brâncuşi», pentru că aici se află Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, conceput de sculptorul născut la Hobiţa. Autorităţile încearcă să folosească brandul Brâncuşi, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, dar şi investitori. Ansamblul monumental «Calea Eroilor» cuprinde mai multe lucrări renumite realizate de Brâncuşi: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit.

Sculptorul Constantin Brâncuşi

Dacă Bucureştiul a fost, cândva, micul Paris, Brăila a semănat, păstrând proporţiile, bineînţeles, cu o mică Vienă. Asta se întâmpla în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX, când portul dunărean dădea măsura unei economii româneşti în plin avânt.

Tulcea s-a născut din Dunăre. De aici oamenii îşi iau hrana de zi cu zi. Aici şi-au pierdut sufletele dragi şi la malul apei înalţă rugi. Oamenii locului spun că Dunărea este brandul care îi defineşte cel mai bine. În ultimii ani, tulcenii au încercat să-şi găsească un brand. Unii au spus că acesta ar putea fi Lacul Ciuperca, alţii au spus că Delta Dunării. „Eu consider că Dunărea este brandul Tulcei“, spune profesorul Nicolae Ariton, cel care ne-a însoţit în trecutul acestui minunat colţ de Rai.

Faleza din Tulcea FOTO Mediafax 

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. A fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului. Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru.

Bârladul este recunoscut drept oraşul maestrului Marcel Guguianu, aşa cum Tîrgu Jiu este recunoscut drept oraşul lui Brâncuşi. Particularitatea constă în faptul că maestrul Guguianu (28 iunie 1922 – 12 iunie 2012) este printre puţinii sculptori români de talie internaţională în cinstea căruia a fost construit un muzeu cu arhitectură gândită anume pentru a pune în valoare capodoperele acestuia. Ceea ce-l face cu totul deosebit pe cel din Bârlad este că adăposteşte sub acelaşi acoperiş un planetariu ultramodern.

Planetariul din Bârlad

Satu Mare este spaţiul în care tradiţionala pălincă încă se produce la scară mare. “Ţuica diplomaţilor”, aşa cum i se mai spune în zonă este, cu siguranţă,cel mai reprezentativ brand al judeţului, miraculoasa băutură aurie fiind cunoscută şi apreciată chiar şi pe plan mondial. În judeţul Satu Mare pălincia ocupă un loc distinct şi nu se prea întâmplă ca vreun sat să nu aibă o fierărie de pildă. Din acest motiv şi din multe altele pălinca produsă în zonă a devenit un brand.

Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-a lungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele. Castelul Corvinilor este cel mai reprezentativ monument al Hunedoarei şi brandul municipiului. Este locul despre care orice hunedorean ar putea vorbi oricărui străin.

Cetatea Aradului este un brand al oraşului, iar introducerea ei în circuitul turistic va atrage vizitatorii ca un magnet. Cel puţin aşa speră autorităţile locale care spun că Cetatea este şi asul din mânecă pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană. Deocamdată, în cetate se află un batalion al Armatei Române. Putem spune că Cetatea Aradului este unul din cele mai importante monumente istorice existente, în momentul de faţă, în zona de vest a ţării.

„Oraşul lui Cebei“, „Oraşul Republicii“, „Oraşul lui Caragiale“ au fost doar câteva dintre brand-urile care, de-a lungul timpului, au fost asociate cu Ploieştiul. Exploatarea resurselor de , începută în jurul Ploieştiului în secolul XIX, construcţia primei rafinării din lume, în 1856, şi dezvoltarea rapidă a unei industrii, care a făcut din oraşul aflat la 60 de km de Bucureşti cel mai mare producător de din Europa, au consacrat Ploieştiul cu un supranume de necontestat, „capitala aurului negru”.

Bombardament asupra rafinăriilor din Ploieşti în timpul celui de-al doilea război mondial

Capitala Moldovei şi-a câştigat în timp supranumele de "oraşul teilor". Istoria cultivării primilor arbori din această specie pe străzile din Iaşi este strâns legată de iniţiativele urbanistice ale marelui cărturar Gheorghe Asachi. Românii identifică cel mai uşor capitala Moldovei cu ideea de tei sau de vegetaţie. Conceptul de "oraş al teilor" a fost întărit de-a lungul timpului îndeosebi datorită celui mai cunoscut arbore din această specie în spaţiul românesc.

Lăcaş de cult, sediu al Protopopiei Bacăului, monument inclus în lista Patrimoniului Naţional, Biserica „Precista“ sau a Maicii Domnului din Bacău este ceea ce are mai reprezentativ municipiul Bacău, este de părere istoricul Eugen Şendrea. Chiar şi stema oraşului are inclusă imaginea Maicii Domnului. Bacăul nu se poate lăuda cu prea multe simboluri, reprezentative la nivel naţional. Biserica Precista, construită în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în 1491, s-a impus ca centru spiritual cu o greutate aparte pentru băcăuani.

Dacă este în Vaslui un loc care să te cucerească de la primii paşi, fără nicio îndoială acesta este Parcul Copou. Cu o suprafaţă de 11 hectare şi o peisagistică modernizată constant în ultimii ani, vasluienii se pot mândri cu unul dintre cele mai frumoase parcuri din România. Începând cu anul 2006, imaginea Copoului vasluian s-a modificat radical, dintr-un parc aflat aproape de paragină devenind una dintre cele mai frumoase şi îngrijite grădini publice din ţară.

Parcul Copou din Vaslui

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova este al treilea ca mărime din Europa şi al doilea ca mărime din România. Oltenii susţin că este un brand pentru oraşul nostru, iar fiecare vizitator care ajunge aici pentru prima dată rămâne impresionat. Construcţia parcului Nicolae Romanescu a început în anul 1901 şi a fost finalizată în anul 1903 la iniţiativa primarului Craiovei de la vremea respectivă, Nicolae Romanescu. Parcul a fost realizat de arhitectul francez Edouard Redont şi are o suprafaţă de 96 de hectare.

Dacă românii încă mai confundă judeţul – Sălaj – cu municipiul reşedinţă – Zalău, când vine vorba despre ţuica de Zalău lucrurile sunt foarte clare: toată lumea ştie că este „băutura supremă”, cu o culoarea auriu – gălbuie, dată de butoaiele de dud în care este păstrată, o aromă specială şi distinctă, împrumutată de la fructele din care este făcută, dar şi cu o tărie care nu o recomandă celor mai slabi de inimă. Pălinca din Sălaj este atât de bună pentru că se face corect.

Statuia Independenţei de la poalele Dealului Capela vegheză de aproape un secol asupra oraşului Râmnicu Sărat, monumentul fiind considerat de mulţi istorici o carte de vizită a oraşului, un simbol al României moderne. Independenţa este întruchipată de o femeie tânără cu chipul îndurerat. Aceasta ţine în mână stindardul naţional şi o cunună de lauri, deasupra unei cărţi în care sunt trecute cu dalta numele eroilor vâlceni căzuţi în Războiul de Independenţă.

La sfârşitul anilor ’70, la Focşani lua fiinţă, din iniţiativa regretatului profesor de limba şi literatura română, Constantin Apostolescu, o manifestare culturală unică în ţară la acea vreme, care a dăinuit până în ziua de astăzi. Este vorba despre Stagiunea Teatrală a Elevilor Focşăneni (STEF), devenită ulterior o foarte importantă formă de exprimare artistică a adolescenţilor din liceele din Focşani. Iniţiativa a plecat de la considerentul că teatrul educă oamenii şi-i formează pentru societate.

Alba Iulia este printre puţinele oraşe din România care are un brand foarte bine conturat. Cetatea Alba Carolina reprezintă un brand turistic a cărui faimă a ajuns şi în străinătate. Cea mai mare Cetate din România se prezintă acum în toată strălucirea, după investiţii masive în restaurare derulate în ultimii 15 ani. Pentru modul în care a fost restaurată şi pusă în valoare Cetatea Alba Carolina, Primăria Alba Iulia a primit premiul organizaţiei „Europa Nostra“.

Cetatea Alba Carolina

Brandul municipiului Slatina este arhicunoscut în ţară şi nu numai datorită colosului de aluminiu Alro SA. Cel mai mare producător de aluminiu din Europa „a hrănit”, practic, urbea de pe râul Olt prin „armata” de angajaţi care au câştigat o pâine bună aici, familii întregi fiind angajate în uzina de la marginea urbei din 1965 încoace. Acum, fabrica trece prin momente dificile, din cei 5.000 de angajaţi iniţiali rezistând mai puţin de jumătate. Alro SA este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est.

Localitate atestată documentar încă din secolul XV, Reşiţa îşi datorează istoria şi prestigiul industriei sale, perioada de glorie fiind chiar „Epoca de Aur“ când Reşiţa a fost supranumită „Cetatea de foc“. Începutul industriei la Reşiţa este riguros exact: 3 iulie 1771. De atunci, Reşiţa este cel mai puternic brand în industria siderurgică dar şi al construcţiilor de maşini, prin calitatea meseriaşilor dar şi a produselor finite: oţel şi laminate, locomotive şi poduri, şine de cale ferată, motoare navale şi turbine hidrotehnice.

Muzeul de locomotive din Reşiţa

Cunoscut drept un oraş minier, Baia Mare a reuşit de-a lungul anilor să se evidenţieze prin mai multe realizări fie artistice, fie arhitecturale. Nu există român să nu fi auzit de turnul de la combinat, cea mai înaltă clădire din România, artist care să nu fi vorbit de Şcoala de Pictură de la Baia Mare sau de cea mai veche clădire, Turnul „Sf. Ştefan“. Construit cu scopul de a reduce poluarea din Baia Mare, „Turnul de la Combinat“ a ajuns rapid să fie cunoscut în toată lumea.

Cei 100.000 de studenţi care „dau viaţă” oraşului Cluj şi-au pus amprenta decisiv asupra brandului oraşului. Concluzia specialiştilor a fost că bradul Clujului nu poate fi decât „oraşul studenţilor”. În ceea ce priveşte promovarea externă, Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, a adoptat conceptul de „est al vestului”. Conceptul cu care Asociaţia Cluj – Napoca Capitală Culturală Europeană 2021 va încerca să câştige titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 este “East of  West”.

La concurenţă cu Slănic Moldova, Piatra Neamţ este supranumit „Perla Moldovei” datorită titulaturii oficiale de oraş turistic primită în anul 1924 din partea autorităţilor statului. Când spui Pietricica ori turnul lui Ştefan cel Mare, te gândeşti automat la Piatra Neamţ, oraşul din nord-estul ţării unde şi Pinalti a devenit, de câţiva ani un brand recunoscut. Mai înainte de toate, urbea este cunoscută însă pentru supranumele de „Perla Moldovei”, atribuit la concurenţă şi staţiunii Slănic Moldova.

Simbolul marcant al istoriei oraşului Drobeta Turnu Severin, considerat de mulţi istorici poarta latinităţii deoarece pe aici au pătruns romanii pentru a cucerii Dacia, este fără îndoială Podul lui Apollodor din Damasc. În căutarea unui brand al oraşului, edilii municipiului Drobeta Turnu Severin au avut inspirata idee să construiască la intrarea în oraş, dinspre Timişoara, în mijlocul sensului giratoriu, o replică a unui fragment din celebrul pod al lui Traian.

Piciorul de la Podul lui Apollodor din Damasc

Bistriţa este singurul oraş din România care a împrumutat pe stema sa simbolurile uneia dintre cele mai puternice dinastii europene, crinul regal şi struţul Casei d`Anjou. Municipalitatea încearcă să revitalizeze aceste simboluri şi să readucă struţul în atenţia bistriţenilor. Istoricii spun că struţul este singurul element constant în stema Bistriţei din 1300 şi până în prezent. De unde această legătură cu struţul? Ei bine, struţul este un simbol al faptului că oraşul a sprijinit dinastia d`Anjou  în lupta cu nobilimea maghiară.

De la oraşul celor 40 de bresle la cel care a marcat aproape 40 de premier, şi mai apoi la cea mai cunoscută destinaţie de turism cultural din România, Sibiul a rămas la fel de frumos, de cochet şi de iubit deopotrivă de localnici şi turişti. Dezvoltarea unuia din cele mai frumoase oraşe ale României este strâns legată de activitatea breslelor, astfel că unul din brandurile care i-au însoţit istoria este acela al oraşului meşteşugarilor vestiţi.

Când spui Constanţa, spui mare, Cazino, port, litoral, Mamaia. Şi totuşi, istoricii consideră că brandul oraşului de la malul mării este tocmai trecutul său preţios. Constanţa este principalul oraş al Dobrogei, provincia străveche de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin, denumirea antică a Mării Negre. În acest ţinut dintre Dunăre şi Marea Neagră, grecii au întemeiat primele localităţi de pe teritoriul ţării noastre. La mijlocul secolului al VII-lea îen, grecii de pe litoralul Asiei Mici au clădit colonii pe ţărmul Mării Negre.

La Botoşani de mai bine de 20 de ani elita culturală botoşăneană este în fierbere: se făureşte Botoşaniului un brand. Şi nu că nu ar avea de unde alege. Din contră în sărăcia din acest colţ de ţară strălucesc atâtea brand-uri încât istoricii, filologii şi mai rar oamenii politicii, nu ştiu care, cine şi în ce fel este mai reprezentantiv. Deocamdată Mihai Eminescu şi fostele neveste ale voievozilor sunt în topul opţiunilor. Din noroiul sărăciei încă îşi ridică fruntea monumentele, bijuteriile arhitectonice şi mărturiile unui trecut glorios.

Statuia poetului nepereche, Mihai Eminescu

Catedrala Episcopală ” Sf Alexandru” este cea mai reprezentativă clădire din Alexandria. Sfântul lăcaş poartă numele domnitorului Alexandru Ghica, întemeietorul oraşului şi a fost, iniţial, o bisericuţă din lemn. Impresionanta clădire de 42 de metri lungime este obiectivul cel mai vizitat din oraş şi un adevărat simbol al Alexandriei. Istoria catedralei se leagă de începuturile reşedinţei de judeţ, fiind prima biserică construită după înfiinţarea oraşului.

La începutul anilor 90 afaceristul Ilie Alexandru înfiinţa Parcul de Vacanţă Hermes. Fascinat de celebrul serial Dallas, acesta a construit destinaţia turistică de la intrare în Slobozia după modelul fermei SouthFork deţinută de familia Ewing din film. Construit după modelul fermei Southfork, dar şi cu Turnul Eiffel în prim-plan, parcul Hermes a reprezentat o emblemă a judeţului Ialomiţa. Din 2003 şi-a schimbat proprietarul şi a intrat într-un amplu proces de renovare, care se zăreşte pe ici pe colo.

Renumit înainte de Revoluţie pentru carnea de porc, oraşul de pe malul Borcei a rămas în top şi după anii 90. Aldis, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii din România, cu 100% românesc a devenit o marcă înregistrată. Mezelurile de aici ajung pe mesele tuturor românilor. Dacă în vremea comunismului Călăraşiul era asaltat de bucureştenii care veneau să se aprovizioneze cu carne de porc de la Combinatul din Modelu, zorii capitalismului au deschis larg porţile afacerilor de succes.

Fabrica Aldis, un brand comercial al României

Covrigul de Buzău, produs original cu o savoare unică, este fabricat manual după aceleaşi reţete moştenite de mai bine de un veac. Secretul inelului de făină buclucaş, copt tradiţional în cuptoare pe vatră, se pare că a fost furat în secolul 19 de localnici de la negustorii greci care se stabiliseră în târgul Buzăului. Stropit cu bere sau cu vin, covrigul de Buzău a fost primit în lumea bună după ce timp de zeci de ani buzoienii s-au străduit din răsputeri să le fie recunoscut talentul de brutari.

Cea mai iubită sărbătoare a Piteştiului şi una dintre cele mai cunoscute expoziţii dendro-floricole din România, Simfonia lalelelor este în pragul celei de-a 37 ediţii. Evenimentul de suflet al piteştenilor, aşteptat cu bucurie, an de an, pentru explozia de culoare şi veselie pe care o aduce, are în spate o adevărată istorie. În primăvara lui ’77, Piteştiul se mândrea deja cu o  cultură  multicoloră de lalele, narcise, zambile, iar Administraţia Publică Local a decis să extindă zonele cultivate.

Când spui Oradea nu are cum să nu-ţi zboare gândul la Palatul Vulturul Negru. Este un simbol al oraşului de pe Criş, fiind în opinia specialiştilor cel mai potrivit simbol care reprezintă municipiul. Locul unde se adună tinerii orădeni în fiecare weekend, pentru a petrece în numeroasele cluburi deschise aici, poartă o amprentă istorică importantă. Pe amplasamentul actualului Palat Vulturul Negru a existat până în 1905 un han numit Vulturul.

La acest material au contribuit: Sînziana Ionescu, Iulian Bunilă, Ionela Stănilă, Mădălin Sofronie, Elisa Bouleanu, Cosmin Zamfirache, Cristina Stancu, Ramona Găină, Bianca Sara, Corina Macavei, Florin Jbanca, Remus Florescu, Cosmin Carp, Cristian Franţ, Dorin Ţimonea, Mugurel Manea, Ştefan Borcea, Irina Rîpan, Alina Pop, Andreea Mitrache, Simona Voicu, Mircea Merticariu, Cezar Pădurariu, Dana Mihai, Claudia Untaru, Daniel Guţă, Cristina Cicău, Sabina Ghiorghe, Ionuţ Dima, Mariana Iancu, Alin Ion, Ştefan Both, Simona Suciu, Claudia Bonchiş, Florentin Coman