Turnul „Sf. Ştefan“, colosul de la combinat sau „Şcoala de Pictură“ sunt doar câteva din brandurile Băii Mari

Publicat: 31.03.2014 08:26

Ultima actualizare: 07.08.2022 20:01

Cunoscut drept un oraş minier, Baia Mare a reuşit de-a lungul anilor să se evidenţieze prin mai multe realizări fie ele artistice, fie arhitecturale. Nu există român să nu fi auzit de turnul de la combinat, cea mai înaltă clădire din România, artist care să nu fi vorbit de Şcoala de Pictură de la Baia Mare, sau de cea mai veche clădire Turnul „Sf. Ştefan“.

Deşi oraş minier, Baia Mare a reuşit secolul XIX, să realizeze ceea ce puţine oraşe din ţara noastră aveau. Hollosy Simon, un armean născut în Sighet, absolvent al Academiei Regale de Arte Plastice din Munchen, ţine primele cursurile de vară a şcolii sale de pictură la Baia Mare, moment în care se naşte un nou curent artistic recunoscut pe plan mondial. „Colonia artistică de la Baia Mare s-a cristalizat pe parcursul iniţiatic al unor colonizări temporare de vară desfăşurate anual din 1896 până în 1901, între lunile aprilie/mai şi septembrie/octombrie. Din 1898 acestor colonizări temporare li s-au asociat colonizările permanente individuale a numeroşi creatori care au consumat apoi la Baia Mare perioade mai scurte ori mai îndelungate din biografia lor artistică, contribuind astfel decisiv la constituirea unei autentice structuri instituţionale permanente cunoscute sub numele de „Colonia pictorilor”, spune Tiberiu Alexa, directorul Muzeului de Artă din Baia Mare.

Datorită acestor ateliere de vară, Baia Mare urcă rapid în atenţia artiştilor, fiind recunoscut drept un centrul artistic de renume. Astfel, peste 300 de studenţi, au ajuns la Baia Mare pentru a participa la cursurile de artă.
Amestecul de vârste, identităţi etnice şi religioase, culturi naţionale şi modele artistice, valori şi destine umane a făcut posibil aici un fertil dialog multicultural întemeiat pe ecumenismul limbajului artistic. Aici şi-au modelat personalitatea şi capacităţile creatoare artişti care au ajuns la notorietate internaţională în secolul al XX-lea: polonezii Edmund Okun, Konrad Krzyzanovski şi Leo Kamir–Kaufmann, rusul Mstislav Dobujinski, germanii Emil Pottner şi Jakob Nussbaum, elveţienii Max Buri şi Hans Emmenegger, austriecii Ada Löwith, Richard Gerst, Leo Kober şi Josef Engelhart, ungurii Károly Ferenczy, Béla I. Grünwald, Dezsõ Wimmer – Czigány şi Sádor Kubiny sau românul Arthur G. Verona.

A treia construcţie industrială din Europa

Construit cu scopul de a reduce poluarea din Baia Mare, „Turnul de la Combinat“ a ajuns rapid să fie cunoscut în toată lumea. Este cel mai înalt furnal din România şi este a treia construcţie industrială din Europa. Colosul a fost ridicat în perioada 1993-1995 şi are o înălţime de de 351,5 metri cu o deschidere la bază de 20 de metri.

Coşul de dispersie a apărut ca o necesitate datorată activităţii industriale intense din zonă, iar deea construcţiei de peste 11 milioane de dolari a aparţinut specialiştilor companiei Phoenix, principalul poluant al zonei în vremea respectivă. Deşi s-au fost folosite materiale rezistente la noxe în construcţia turnului, acesta nu a deservit scopul pentru care a fost ridicat. Din cauza lipsei filtrelor sau a existenţei unora extrem de uzate şi care se defectau în mod frecvent turnul s-a dovedit a avea un rol pur decorativ pentru oraş. Noxele eliminate prin acesta erau în continuare extrem de dăunătoare, reducerea poluării fiind nesemnificativă.
Nefuncţional de mulţi ani, turnul care în acest moment nu mai are nicio utilitate poate fi uşo valorificat. Furnalul care a costat mai bine de 11 milioane de euro ar putea deveni, datorită dimensiunilor sale impresionante, un punct turistic de mare interes pentru municipiu.

Turnul „Sf. Ştefan“, imaginea vizuală a municipiului Baia Mare

Când vine vorba de imaginea municipiului Baia Mare sau a celui mai reprezentativ punct de atracţie, răspunsul băimărenilor este unul şi acelaşi: Turnul „Sf. Ştefan“. Acesta reprezintă simbolul peste veacuri al oraşului Baia Mare datorită importanţei sale arhitectonice şi a păstrării încă vie a elementelor gotice, fiind şi cea mai veche clădire a municipiului reşedinţă de judeţ. Istoria Turnului „Sfântul Ştefan“ începe cu vizita din 1446 în oraşul Baia Mare a lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator şi căpitan general al Regatului Ungariei. Cu acest prilej, Ioan de Hunedoara dispune inceperea construcţiei, care, după moartea sa a fost finalizată de fiul său, regele Ungariei, Matia Corvin. Mai mult, numele bisericii, şi a turnului nu au nicio legătură cu un domnitor al României, ci poartă numele primului rege al Ungariei, Sfântul Ştefan I.
Datorită istoriei şi a trecutului său, „Turnul Sf. Ştefan“ este un simbol pentru băimăreni, fiind cel mai important monument istoric al Băii Mari şi alături de celelalte edificii din Centru Vechi, se constituie într-un patrimoniu imobil de o importanţă covârşitoare.

Citeşte şi: