Brandul Sibiului – de la oraşul vestiţilor meşteşugari la cel al premierelor şi la capitală culturală europeană
0De la oraşul celor 40 de bresle la cel care a marcat aproape 40 de premier, şi mai apoi la cea mai cunoscută destinaţie de turism cultural din România, Sibiul a rămas la fel de frumos, de cochet şi de iubit deopotrivă de localnici şi turişti.
Dezvoltarea unuia din cele mai frumoase oraşe ale României este strâns legată de activitatea breslelor, astfel că unul din brandurile care i-au însoţit istoria este acela al oraşului meşteşugarilor vestiţi. Prima breaslă atestată documentar în oraş este cea a tăbăcarilor, în 1367, iar în 1780 la Sibiu erau înregistrate 40 de bresle. Acestea au crescut economic oraşul, prin producţia şi exportul de mărfuri vestite în lume, şi aveau de asemenea şi un rol militar, pentru că fiecărei bresle îi revenea un tun şi o poartă a cetăţii pentru care asigurau paza.
În 1872 breslele au fost transformate în cooperative meşteşugăreşti iar tradiţia meşteşugarilor s-a pierdut treptat la începutul secolului XX, odată cu industrializarea. Astăzi, turiştii şi sibienii redescoperă tradiţia vechilor meşteşugari pe strada Cetăţii, unde de la jumătatea lunii iulie şi până la sfârşitul lunii august calfe călătoare, dulgheri, tâmplari, fierari şi pietrari sunt prezenţi pentru a le arăta celor interesaţi tehnici meşteşugăreşti tradiţionale.
Oraşul premierelor
Un alt aspect care a făcut faimos Sibiul este faptul că aici au avut loc de-a lungul istoriei aproape 40 de premiere, unele naţionale, altele chiar europene. Astfel, în 1292, la Sibiu este atestat primul spital din România, iar în 1330 este menţionată prima bibliotecă de pe actualul teritoriu al României. În 1380 este menţionată prima atestare a unei şcoli din România, în 1494 se deschide prima farmacie din ţară iar în 1525 este atestată prima tipografie din Transilvania şi a doua ca vechime de pe actualul teritoriu al României. În 1534 devine funcţională la Sibiu prima moară de hârtie din România, iar 10 ani mai târziu aici se tipăreşte prima carte în limba română din Ardeal.
În 1551 Konrad Haas experimentează prima rachetă în trepte din lume, în 1557 este menţionată prima librărie de pe actualul teritoriu al României iar în 1612 la Sibiu apare primul calendar din ţară. În 1671 în jurul Sibiului se descoperă gazul metan, în 1717 se inaugurează prima fabrică de bere din România iar în 1778 la Sibiu se publică primul ziar din Transilvania, ”Teatrul Wochenblatt fur dar Jahr 1778”. În 1782 chimistul Franz Joseph Müller descoperă la Sibiu Telurul iar în 1788 se inaugurează prima clădire de teatru de pe actualul teritoriu al României. În 1793 prima carte de medicină românească este scoasă la Sibiu de Ioan Piuariu Molnar, în 1795 cel mai vechi paratrăznet din sud-estul Europei se instalează lânga Sibiu, la Cisnădie, iar în 1817 se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România şi din sud-estul Europei.
În 1852 apare Telegraful Român, cel mai vechi ziar din sud-estul Europei, în 1859 este ridicat Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România, iar în 1863 Se inaugurează primul spital de boli nervoase, fiind primul aşezământ de acest fel în România şi sud-estul Europei. În 1875 se deschide la Sibiu prima fabrică de maşini unelte din Transilvania, în 1882 se inaugurează Banca Albina, prima bancă cu capital integral românesc de pe actualul teritoriu al României iar patru ani mai târziu ia fiinţă fabrica Iosif Datky, prima fabrică de arcuri din România.
În 1894 Păltinişul devine prima staţiune montană din România, în 1895 la Sibiu se publică prima Enciclopedie din România şi se deschide muzeul de Istorie Naturală care cuprinde cel mai vechi ierbar din România. Un an mai târziu, la Sadu se inaugurează prima hidrocentrală din România şi Sibiul devine primul oraş din Transilvania iluminat cu curent electric.
În 1897 se deschide prima fabrică de cântare din România, în 1904 Sibiul este primul oraş din Transilvania care introduce un mijloc de transport în comun electric fără şine (omnibusul), strămoşul troleibuzului iar în anul 1921 sunt menţionate la Sibiu primul meci de handbal şi prima echipă de handbal din România. În 1923 se inaugurează clădirea Arhivelor, prima construcţie din ţară pentru păstrarea şi conservarea patrimoniului arhivistic, în 1929 se deschide prima grădină zoologică din România iar cinci ani mai târziu grădina cinema Thalia, primul cinematograf în aer liber din România. În 1945 se înfiinţează "Junii Sibiului", primul ansamblu folcloric din România, în 1972 se deschide primul muzeu de farmacie din România iar în 1994 se deschide primul muzeu de etnografie universală din România. În 2007, Sibiul devine Capitala Culturală Europeană, fiind primul oraş din estul Europei care primeşte acest titlu.
Oraşul culturii
În 2004, Sibiul a primit titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2007, 2004 fiind şi anul care a dat startul pregatirilor efective pentru reabilitarea centrului istoric, a transportului public în comun, a infrastructurii oraşului şi a infrastructurii culturale. Anul capitalei culturale a marcat la Sibiu peste 2.000 de evenimente iar valoarea finanţărilor alocate pentru proiecte culturale în acest an a depăşit 13 milioane de euro.
2007 a însemnat şi definitivarea brandului Sibiului ca şi destinaţie de turism cultural. De atunci, în fiecare an numărul turiştilor care ajung la Sibiu este în creştere, aceştia fiind atraşi de evenimente de renume cum sunt Festivalul Internaţional de Teatru, Artmania, Sibiu Jazz Festival, Astra Film Festival sau Sibiu Jazz Festival.
Vă mai recomandăm:
FOTO „All inclusive“ în curtea bunicii din Mărginimea Sibiului
Salba de localităţi pitoreşti din jurul fostei capitale culturale europene, cunoscută sub numele de Mărginimea Sibiului, este zona unde turiştii redescoperă vacanţa în inima naturii şi gustădin bucatele legendare ale oierilor.
La circa 20 de kilometri de Sibiu, o salbă de lacuri sărate îi aşteaptă pe turişti în Ocna Sibiului, staţiune cunoscută ca „Litoralul Ardealului”. Tot în judeţul Sibiu, la Bazna, există o adevărată porţie de sănătate cu apă minerală sărată, renumită pentru proprietăţile sale terapeutice.
Dincolo de vestitul hotel de gheaţă, zona Bâlea-Cârţişoara e plină de legende frumoase, numai bune de povestit în cabană, la o cană de vin fiert.
În tot judeţul Sibiu, biserici fortificate, splendide monumente arhitectonice, atrag an de an mii de turişti din toate colţurile lumii.
Se încarcă comentariile...
