Geneza brandului Iaşiului. Supranumele de "oraşul teilor", cultivat încă de acum 200 de ani de către marele enciclopedist Gheorghe Asachi
0Capitala Moldovei şi-a câştigat în timp supranumele de "oraşul teilor". Istoria cultivării primilor arbori din această specie pe străzile Iaşiului este strâns legată de iniţiativele urbanistice ale marelui cărturar Gheorghe Asachi.
Românii identifică cel mai uşor capitala Moldovei cu ideea de tei sau de vegetaţie. Conceptul de "oraş al teilor" a fost întărit de-a lungul timpului îndeosebi datorită celui mai cunoscut arbore din această specie în spaţiul românesc. Este vorba despre "Teiul lui Eminescu" din Parcul Copou, un arbore a cărui vechime este estimată la aproximativ 300 de ani şi la umbra căruia poetul naţional obişnuia să mediteze.
"Teiul lui Eminescu" este considerat de specialişti un miracol de supravieţuire. Istoriografia a păstrat mai multe episoade privitoare la cumpenele prin care a trecut arborele, dar un amănunt mai puţin cunoscut este că primul care l-a salvat de la pieire a fost însuşi cărturarul Gheorghe Asachi.
Numele lui Asachi este asociat mai degrabă unor formule precum "întemeietorul şcolii politehnice din România", "prima şcoală cu predare în limba română" sau "părintele arhivisticii din spaţiul românesc". Cu toate acestea, Gheorghe Asachi este considerat şi unul dintre cei mai mari arhitecţi peisagişti români din toate timpurile.
În 1812, la vârsta de doar 24 de ani, Gheorghe Asachi s-a întors la Iaşi, după o tinereţe petrecută la studii în marile capitale ale Europei, unde a învăţat logică, matematică, istorie naturală, fizică, metafizică, etică sau arhitectură.
Un an mai târziu înfiinţează la Iaşi prima clasă cu predare în limba română, Şcoala de Drumuri şi Poduri, iar împreună cu elevii săi a proiectat şi a realizat bulevardul Copou. "El văzuse în Spania un bulevard grozav, cel care ducea către Escorialul din Madrid, şi l-a proiectat pe cel din Copou, după un concept asemănător, dar l-a plantat cu tei", a detaliat profesorul Mandache Leocov, creatorul Grădinii Botanice din Iaşi.
20 de ani mai târziu, în 1833, Gheorghe Asachi a proiectat şi a pus în practică şi celebrul Parc Copou din Iaşi. Teiul, care avea să-şi câştige peste jumătate de secol supranumele de "al lui Eminescu", ajunsese deja la o vârstă respectabilă şi se ridica impunător în mijlocul pârloagei pe care enciclopedistul moldovean îşi propusese s-o reamenajeze.
"Teiul nu se potrivea cu planurile lui Asachi, nu intra pe axa principală pe care o proiectase. Dar l-a văzut atât de frumos, încât a hotărât să-l păstreze. Putem spune că Gheorghe Asachi este părintele teilor din Iaşi", a mai spus Mandache Leocov.
Ulterior lui Asachi, Parcul Copou a intrat în administrarea unui arhitect polonez, pe nume Grabovenschi. Ajuns şi stabilit la Iaşi la mijlocul secolului XIX, acesta a contribuit esenţial la plantările de tei care s-au făcut în tot oraşul Iaşi.
Urmaşii lui Grabovenschi au lucrat la rândul lor cu municipalitatea şi au fost implicaţi, la 100 de ani mai târziu în salvarea "teiului lui Eminescu".
"Teiul lui Eminescu este cel mai important monument viu pe care l-a închinat Iaşul poporului român. Cel mai important obiectiv turistic din Iaşi nu este Palatul Culturii, nici Biserica Trei Ierarhi sau Palatul Mitropolitan, ci teiul lui Eminescu", este de părere Mandache Leocov.
Ieşenii au devenit foarte sensibili în ultimii ani la problema vegetaţiei după "scandalul teilor", izbucnit în februarie 2013, atunci când peste 70 de arbori sănătoşi din centrul oraşului au fost puşi la pământ pentru a fi înlocuiţi cu salcâmi japonezi, o specie de arbore pitic.
Şefii Primăriei Iaşi, pe de altă parte, spun că arborii se usucă din cauza poluării, iar viceprimarul Mihai Chirica a invocat chiar o boală misterioasă care se răspândeşte în tot oraşul.
Profesorul Leocov a explicat pentru "Adevărul" că politica dezastruoasă a primăriei în privinţa administrării spaţiilor verzi din oraş riscă să ucidă în scurt timp brandul Iaşiului.
"Lovitura de graţie care le-a fost dată teilor au fost tăierile acestea, despre care Primăria spune că-s de corectare a coronamentului. Acestea au fost şi sunt o măcelărire pentru că nu s-a ţinut cont de faptul că aceşti tei, coronamentul lor, n-au mai fost erijaţi niciodată"
Mai puteţi citi:
Toţi teii de pe cel mai important bulevard al Iaşiului sunt puşi la pământ de muncitorii primăriei
Se încarcă comentariile...
