Ziua Brâncuşi: astăzi se împlinesc 141 de ani de la naşterea marelui sculptor. „Trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate“ 1

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, realizatorul sculpturii „Cuminţenia pământului“ şi a „Coloanei infinitului“ a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova şi Şcoala de Bellearte din Bucureşti. Cu toate că provenea dintr-o familie de ţărani înstărită, Brâncuşi a dus o viaţă modestă, însă una din care avea să-şi culeagă reperele care-i vor ghida viziunea artistică târzie, devenind unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

Ziua Brâncuşi: astăzi se împlinesc 141 de ani de la naşterea marelui 
sculptor. „Trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate“ Vezi comentarii 1

O groapă de provizii din Evul Mediu, descoperită la Sighişoara

O groapă de provizii din Evul Mediu, descoperită la Sighişoara

O groapă de provizii din Evul Mediu a fost descoperită la Sighişoara, în urma surpării unei alei pietonale din Parcul Central, primarul Ovidiu Mălăncrăvean spunând că existenţa ”unor astfel de gropi pentru depozitarea grânelor în piaţa veche a Oraşului de Jos este cunoscută de mai multă vreme” şi că o situaţie asemănătoare este şi în Piaţa Sfatului din Braşov sau Piaţa Mare din Sibiu, informează News.ro.

Fostul ministru Mircea Dumitru şi teologul Wilhelm Dancă se disociază de controversatul „apel“ al unor membri ai Academiei Române

Fostul ministru Mircea Dumitru şi teologul Wilhelm Dancă se disociază de controversatul „apel“ al unor membri ai Academiei Române

Academicianul Mircea Dumitru se disociază de textul apelului făcut de for în urmă cu o zi, susţinând că nu se regăseşte în stilistica, retorica şi ideile susţinute în scrisoarea transmisă de Academia Română. El a precizat joi seară, pe pagina sa de Facebook, preluată de News.ro, că, până la momentul publicării textului, nu a cunoscut conţinutul scrisorii, pe care a semnat-o şi el.

Directorul MNIR a anulat concursul de arhitectură pentru refacerea muzeului; Preşedintele OAR: Decizia lui este împotriva patrimoniului

Directorul MNIR a anulat concursul de arhitectură pentru refacerea muzeului; Preşedintele OAR: Decizia lui este împotriva patrimoniului

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a anulat concursul internaţional de arhitectură ”Noul MNIR”, motivând în decizia transmisă Ordinului Arhitecţilor din România că există o neconcordanţă între cele două variante (română şi engleză) ale temei de concurs. Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR, a declarat pentru News.ro că hotărârea este împotriva patrimoniului şi reprezintă ”o gravă eroare”.

Maramureşul seduce cu sunete lumea academică internaţională

Maramureşul
seduce cu sunete lumea academică internaţională

The Deep Sound of Maramures, un proiect care integrează, în structuri artistice contemporane, cercetări antropologice din aria acustică tradiţională, va fi prezentat publicului larg, în cadrul unei transmisii online din Vişeul de Sus, un eveniment realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, care se va bucura de recenzia specială a profesorului Ricardo de  Ostos, arhitect experimentalist din Londra.

Se reia conflictul pe Casa Nanu-Muscel

Se reia conflictul pe Casa Nanu-Muscel

Întreruperea, timp de zece luni, a lucrărilor de consolidare şi restaurare a Casei Nanu-Muscel nu a afectat monumentul istoric, a declarat pentru News.ro rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor, care îşi menţine intenţia de a face plângere penală fostului ministru Alexandrescu. La rândul său, demnitarul spune că nu a făcut decât să apere patrimoniul, conform News.ro.

Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin adevărat că ne lipsesc operele lămuritoare şi dicţionarele acoperitoare pentru a ieşi din impas… „Cui prodest?”

acum 25 zile · comentarii (15)

Printre prostii ale Guvernului Grindeanu şi proteste cum n-a mai văzut această ţară, unele lucruri merg mai departe, la adăpost de luminile rampei. Zilele acestea, Parlamentul României (deocamdată, Senatul) decide dacă aprobă sau respinge modificările adoptate de Guvernul Cioloş (prin Ordonanţa de urgenţă 91/2016) la Legea Cinematografiei din 2005.

acum 9 zile · comentarii (6)

Un articol mai vechi al lui George Călinescu imagina curtea Academiei Române populată de statuile uriaşe ale creatorilor care nu au fost membri ai ilustrului for, în timp ce holurile instituţiei ar găzdui busturile micuţe ale membrilor.

luna trecuta · comentarii (2)

Lumea noastră, reală sau imaginară, văzută sau nevăzută, gândită sau simţită, este, în esenţă, făcută din cuvinte. Prin cuvinte ne legăm de locuri, de oameni, de visuri şi de credinţe. Poate tocmai de aceea, aceste călătorii ne arată cât de veche şi totodată nouă e lumea prin care, vremelnic, trecem. Povestea oamenilor nu este altceva decât... povestea vorbelor.

acum 2 luni · comentarii (34)

În 1978, Al. Graur a publicat un mic „Dicţionar de cuvinte călătoare”. Este vorba, în fapt, de o lucrare de etimologie. Opera s-a dovedit incitantă, cu atât mai mult cu cât dicţionarele noastre nu indicau decât etimologia apropiată (tristă meteahnă!). Din câte mi-am dat seama şi astăzi sunt mulţi pasionaţi de etimologie. Reiau, aşadar, o parte din cartea lui Al. Graur adăugând ce e de adăugat şi îndreptând ce e de îndreptat.

acum 3 luni · comentarii (36)

Am scris des în ultima vreme despre faptul că toată campania mediatică în jurul „Cuminţeniei Pământului”, felul în care a fost manipulată, iar imaginea lui Brâncuşi folosită pentru promovarea unor personaje altminteri „apolitice” şi foarte „civice”, au făcut un mare rău receptării artistului şi relaţiilor lui cu spaţiul public.

acum 3 luni · comentarii (11)

Unii vorbesc de evoluţia naturală a limbii. E drept, de-a lungul vremii, multe substantive au abandonat modelul iniţial de flexiune, adoptând un altul, inovator. Nimeni nu cere să revenim la „roate” sau „şcoale”. Când fenomenul este însă excesiv şi are loc într-o perioada scurtă, nu cred mai poate fi vorba de evoluţie, ci de haos datorat analfabetismului, nepăsării generalizate, absenţei normei din viaţa publică a cuvintelor.

acum 3 luni · comentarii (14)

În urmă cu doar câteva zile, sâmbătă, 12 noiembrie 2016, am putea zice ieri, ca să fim în spiritul titlului rubricii noastre, s-a desfăşurat la Râmnicul Vâlcii - cum se spunea odinioară – în Catedrala Arhipiscopală ridicată de Sfântul Calinic Cernicanul şi pictată de Gheorghe Tattarescu, festivitatea decernării Premiilor ,,Nişte ţărani”.

acum 3 luni · comentarii (1)

Mă voi opri astăzi asupra unor chestiuni ortoepice (alfabetul şi dubla accentuare), precum şi asupra unei chestiuni morfologice (pluralul dublu). Trebuie spus din capul locului că aceste fenomene merită o reflecţie mai îndelungată pentru ca DEX-ul să devină într-adevăr dicţionarul standard la care visăm de atâta de vreme. Şi pentru a da savoare acestei intervenţii, aş subintitula-o „gâlceava DEX-ului cu DOOM-ul”.

acum 3 luni · comentarii (12)

Unul din principiile călăuzitoare ale noului dicţionar ar trebui să fie acesta: fiecare cuvânt să aibă dreptul la propria sa intrare. Aceasta presupune „dezagregarea” multor intrări care reunesc astăzi substantive, uneori de genuri diferite, şi adjective, pentru simplul motiv că aceste cuvinte, deşi pot avea aceeaşi origine, au comportamente lexico-gramaticale diferite. Mai mult, contravin bunei structurări a bazei de date.

acum 4 luni · comentarii (26)

Cred că a venit vremea ca Academia Română, prin institutul său specializat, să ne ofere un dicţionar standard, contemporan, pentru marele public, care să ţină seama de cele mai bune practici din lexicografia internaţională, cu precădere de cele din culturile romanice, pe temeiul simplu al înrudirii şi asemănării. Fireşte, dicţionarul nu poate fi privit ca o ruptură în raport cu actualul DEX, ci ca o continuare a acestuia.

acum 4 luni · comentarii (9)

Invitat insistent şi hotărât ţărăneşte să-i cunosc vatra părintească, am ajuns, în sfârşit, după ce-i îi citisem cucerit ,,Jocurile de nenoroc" şi ,,Bâlciul de argint" - mai ales – la poarta casei din inima bătrână a Teleormanului, într-o târzie după-amiază de toamnă când soarele ameninţa să se prăbuşească greu şi spart ca o baltă de sânge peste câmpia ce părea să nu se mai sfârşească nicăieri şi niciodată.

acum 4 luni · comentarii (0)

În spiritul repunerii în valoare a monumentelor istorice ilustrative pentru istoria românească şi europeană, mai ales în perspectiva celebrării centenarului unirii, clădirea-monument a Sfatului Ţării se cuvine să figureze în primul plan al agendei celor două guverne, român şi moldovean, iar restaurarea sa se impune ca o necesitate.

acum 4 luni · comentarii (0)