Centenarul Marii Uniri debutează pe 23 martie şi se încheie în 2023. Ministrul Culturii: „Pilula mea de sănătate este că ştiu că mandatul meu este limitat” 2

George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a vorbit  joi seară, la TVR 1, la emisiunea „România 9”, despre motivul anulării unei mari părţi a proiectelor de centenar, explicând că este o greşeală să se considere că începe pe 1 decembrie şi se termină pe 31 decembrie, strategia propusă de acesta fiind ca proiectele dedicate evenimentului istoric să se desfăşoare până în 2023, dat fiind că în 1923 era semnată Constituţia României.

Centenarul Marii Uniri debutează pe 23 martie şi se încheie în 2023. Ministrul Culturii: „Pilula mea de sănătate este că ştiu că mandatul meu este limitat” Vezi comentarii 2

George Ivaşcu a solicitat Corpul de Control al prim-ministrului „în ideea unei auditări corecte şi transparente”

George Ivaşcu a solicitat Corpul de Control al prim-ministrului „în ideea unei auditări corecte şi transparente”

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), George Ivaşcu, a soclitat în urma evaluării din prima lună de mandat, aprobarea unei misiuni a Corpului de Control al prim-ministrului cu privire la verificarea activităţii ministerului în fruntea căruia se află. Verificarea ar viza subiecte precum Monumentul Marii Uniri de la 1918 din Arad, Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia sau Cuminţenia Pământului.

Timpul de emisie al „Cooltura”, de Mirela Nagâţ la TVR 1, înjumătăţit. Mai multe personalităţi culturale critică decizia: „Pesedizdizarea TVR”

Timpul de emisie al „Cooltura”, de Mirela Nagâţ la TVR 1, înjumătăţit. Mai multe personalităţi culturale critică decizia: „Pesedizdizarea TVR”

Emisiunii „Cooltura”, difuzată de TVR 1 şi realizată de Mirela Nagâţ, i se va tăia jumătate din timpul de emisie începând cu 12 martie.  Anunţul a fost făcut de scriitorul Cezar Paul-Bădescu pe pagina sa de Facebook. Prezentatoarea emisiunii a explicat că, iniţial, s-a pus în discuţie scoaterea „Cooltura” din grilă, mulţumindu-le totodată persoanelor care şi-au arătat susţinerea, printre care scriitori precum Radu Vancu şi Cosmin Perţa.

„Dragobete. Sărbătoarea iubirii la români”, împreună cu ziarul „Adevărul”

„Dragobete. Sărbătoarea iubirii la români”, împreună cu ziarul „Adevărul”

Până şi iubirea îşi are propria ei legendă. Pe plaiurile româneşti, aceasta provine dintr-un vechi cult dacic al unui zeu al iubirii aparte care a ajuns în zilele noastre să întruchipeze personificarea lui Dragobete. Începând de luni, 19 februarie, cu ziarul „Adevărul” apare şi „Dragobete. Sărbătoarea iubirii la români”, volum cu legende şi tradiţii româneşti despre această sărbătoare românească.

Preşedintele Portugaliei a admirat vestigii descoperite în România, într-o expoziţie deschisă la Muzeul de Arheologie din Lisabona

Preşedintele Portugaliei a admirat vestigii descoperite în România, într-o expoziţie deschisă la Muzeul de Arheologie din Lisabona

Preşedintele Republicii Portugheze, Marcelo Rebelo de Sousa, a vizitat expoziţia „Aurul Antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic", de la Muzeul de Arheologie din Lisabona, deschisă până pe 29 aprilie, perioadă în care, la muzeu, se desfăşoară „Sezonul cultural românesc”. De Sousa a admirat vestigii descoperite în România, precum brăţara dacică de la Sarmisegetuza sau coiful princiar de la Coţofeneşti.

Gigel Ştirbu, către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale: „Treziţi-vă, implicaţi-vă şi protejaţi-i pe oamenii români de cultură!”

Gigel Ştirbu, către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale: „Treziţi-vă, implicaţi-vă şi protejaţi-i pe oamenii români de cultură!”

Deputatul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, l-a criticat pe George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, că „doarme în papuci” şi i-a cerut să se implice şi să protejeze oamenii de cultură, făcând referire la formularul 600 şi la lipsa de reacţie a MCIN după protestele de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Ziua Culturii Naţionale în lume. „Dor de Eminescu”, cu actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, la Berlin şi Lisabona

Ziua Culturii Naţionale în lume. „Dor de Eminescu”, cu actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, la Berlin şi Lisabona

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie 2018, este marcată şi în acest an prin numeroase manifestări culturale. Evenimentele sunt dedicate atât Zilei Culturii Naţionale, cât şi debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri. Programul institutelor culturale din străinătate reuneşte recitaluri de poezie, concerte, expoziţii, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecţii de film şi conferinţe.

Muzeul Naţional al Satului a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017

Muzeul Naţional al Satului a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017

La Muzeul Naţional al Satului, care a avut peste 800.000 de vizitatori în 2017, are loc astăzi, de la 11.30, o întâlnire cu unul dintre meşterii care a avut anul acesta şansa să stea de vorbă atât cu prinţul Charles, cât şi cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Opincarul Alexandru Ilinca va povesti, pe aleile celui mai vizitat muzeu din ţară, ce anume i-a interesat pe cei doi înalţi oaspeţi şi cum au primit darul oferit de el.

Marea Lojă Feminină a României a împlinit 95 de ani

Marea Lojă Feminină a României a împlinit 95 de ani

Fondată la 1 martie 1922 de către col. Ioan T. Ulic, Marea Lojă a României a lucrat în toată această perioadă la Ritul Scoţian Antic şi Acceptat. Sărbătorile de anul acesta, desfăşurate în contextul general al împlinirii a 300 de ani de francmasonerie, au debutat cu unele acţiuni specifice la începutul anului şi s-au încheiat în acest weekend.

Astăzi, Guvernul a adoptat Hotărârea care prevede modul în care vor fi restituite donaţiile pentru Cuminţenia Pământului. Recent, la Senat s-a votat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 117/2017, care a creat cadrul legal ce permite Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să restituie banii celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului.

acum 11 zile · comentarii (14)

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului specializat, mă adresez prietenilor şi suporterilor de aici şi de pretutindeni.

acum 2 luni · comentarii (21)

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi a trecut ceva vreme, continuăm să ne confruntăm cu majore dificultăţi de asimilare.

acum 2 luni · comentarii (35)

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimilată, dar construcţiile greşite, auzite până la saţietate, ne obligă să revenim.

acum 2 luni · comentarii (29)

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

acum 3 luni · comentarii (10)

Am urmărit toată săptămâna disputele din jurul incidentelor de la MŢR – şi am citit o sumedenie de luări de poziţie. Pe de o parte, proiecţia filmului „120 BPM” în sala Horia Bernea era un non-eveniment. Pe de altă parte, protestele de acolo au transformat proiecţia acestui film – şi a următorului film cu tentă gay, „Soldaţii. Poveste din Ferentari” – într-un mare scandal.

acum 3 luni · comentarii (31)

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impune, în limba română, folosirea diferenţiată a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“.

acum 3 luni · comentarii (30)

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l evite. Povestea acestei situaţii paradoxale, în cele ce urmează…

acum 4 luni · comentarii (44)

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeverit principiul că în limbă „nimic nu se pierde“.

acum 4 luni · comentarii (4)

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilor faţă de cacofonie, dar socotesc că revenirea este oricând binevenită.

acum 4 luni · comentarii (28)

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins această greşeală la un număr atât de mare de persoane cu şcolaritate completă?

acum 5 luni · comentarii (64)

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţi pe doi ianuarie?” sau „Ce faceţi pe două ianuarie?”

acum 5 luni · comentarii (53)

Multă lume se arată preocupată, ba chiar indignată, de starea actuală a limbii române. S-au făcut clasamente cu cele mai frecvente abateri, se scriu articole de intervenţie, unele televiziuni au emisiuni dedicate cultivării limbii etc. Ineficacitatea este însă evidentă atâta vreme cât şcoala nu abordează metodic şi insistent această chestiune.

acum 5 luni · comentarii (28)
Postari Recente