Pentru a le face viaţa mai uşoară cetăţenilor Uniunii Europene şi celor care o vizitează, mai marii Comisiei Europene s-au gândit să lanseze un program prin care să extindă conectivitatea WiFi şi să ofere acces gratuit în puncte cheie ale spaţiului public: parcuri, pieţe, spitale, biblioteci, muzee ş.a.m.d.
Lupta
pentru protejarea sistemelor informatice începe să capete noi valenţe. Pe de o
parte, soluţiile de securitate au devenit mai complexe şi comprehensive, pe de
altă parte însă, atacurile cibernetice sunt tot mai greu de detectat şi de
investigat. Atât experţii de securitate, cât şi infractorii cibernetici, au
început să fie tot mai interesaţi de utilizarea inteligenţei artificiale pentru
perfecţionarea instrumentelor create.
Ar trebui să fim obligaţi să ne divulgăm numele real pe Internet? Propunerea se bucură de susţinere politică. Şi, la prima vedere, are sens. Este un subiect fierbinte, care naşte controverse.
Întrebarea momentului, din punctul de vedere al
securităţii cibernetice, este dacă putem proteja sistemele informatice de noile
forme de ransomware ce afectează instituţiile din România.
La şase ani de la descoperirea sa, bosonul Higgs a fost în sfârşit
observat dezintegrându-se sau descompunându-se în alte particule
fundamentale denumite cuarci bottom.
Pot Siri şi Alexa să livreze dovezi juridice? Miniştrii de interne ai landurilor federale planifică folosirea înregistrărilor asistenţilor digitali drept dovezi în justiţie. Există însă şi multe rezerve.
Se vorbeşte mult despre riscurile pe care le poate aduce a cincea
generaţie de reţele mobile 5G. Din punct de vedere tehnic, pe lângă
viteze exponenţial mai mari, o latenţă redusă şi o livrare mai flexibilă
a serviciilor, reţelele de tip 5G pot aduce şi riscuri mari de
securitate cibernetică.
În urma unor
cercetări de marketing pe care le-am iniţiat de-a lungul anilor, pe mii de părinţi,
am ajuns la concluzia că ei se pot împărţi (simplificat) în aproximativ 3
categorii majore: 35% ”Părinti Zombie”, 55% ”Medii” şi aproximativ 10% ”Părinţi
Fanatici”. Dar ce relevanţă are acest lucru?
Accesul la internet devine un drept şi odată cu asta, ajungem să depindem extraordinar de mult de imaginea noastră digitală.
Facebook a eliminat din România 31 de pagini, grupuri şi conturi de Facebook pentru implicarea într-un fals comportament coordonat, ca parte a unei reţele care a funcţionat în România şi a folosit o combinaţie de conturi false şi câteva conturi autentice pentru a-i induce în eroare pe alţii despre cine erau şi despre ce anume făceau.
Salutare, bătrâne! De ce nu-mi dai like? Suntem prieteni pe FB de atâta timp şi n-am primit un like de la tine! Nu-ţi place? Nu te interesează? Eşti invidios pe postările mele?
Probabil că realităţii
virtuale, ficţiunii, îi corespunde, la polul opus, nuditatea electronică. Dar
cu consecinţe cât se poate de concrete în viaţa reală. Eşti expus fără voie şi
fără să ştii, la început cel puţin, în vitrina unui public global.
Ne grăbim să facem un raport de activitate al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI) pentru 2018, de frică să nu apară unul între timp de genul celui produs de Lucian Georgescu, catalogat de Asociaţia Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, ca „între laudă de sine şi fake-news”. E lung raportul, dar luaţi-vă un popcorn sau o cafea lângă şi lectura va fi mai plăcută.
Iohannis,
Dăncilă, Toader, Andruşcă, chiar şi Liviu Dragnea... Nu cumva toţi ăştia, şi nu
numai ei, sunt produse ale Inteligenţei Artificiale? Poporul român îi
recunoaşte drept oameni, în carne şi oase... Dar dacă nu sunt?
Acum 90 de ani, Tudor Arghezi publica, în „Bilete de papagal”, una dintre cele mai interesante scrieri ale sale. Un text cu parfum urmuzian, ce prevestea piesele absurdului ionescian de mai târziu.
În martie, anul acesta, Albert-Laszlo Barabasi, unul dintre cei mai importanţi specialişti din lume în ştiinţa reţelelor, a primit titlul de Doctor Honoris Causa Scientiarum din partea Universităţii de Vest din Timişoara. Prima astfel de distincţie primită de ALB în România. Savantgarde l-a invitat la o discuţie. Şi a acceptat.
Începând din 2020, pasagerii din Franţa vor plăti între 1,50 şi 18 euro în plus pentru un bilet de avion. Viitoarea taxă de mediu va asigura un plus la buget de aproximativ 180 de milioane de euro.
„Roboţii ne vor lua locurile de muncă“. „Progresele făcute în inteligenţă artificială ne vor afecta locurile de muncă, iar oamenii vor intra masiv în şomaj“. „Nici măcar nu ştim ce tip de joburi vor fi în viitor“.
Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947.
Articolul cu titlul „În jurul aparatului pentru descoperirea comorilor“ din Ziarul Ştiinţelor (numărul din 29 februarie 1944) relevă publicului românesc secretele invenţiei ce făcea senzaţie la acel moment.
În anul 2017, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI): (i) nu a început şi finalizat, prin contractare, nicio competiţie majoră de proiecte de cercetare (care să implice echipe de cercetători); (ii) a depăşit termenele prevăzute pentru evaluarea şi contractarea proiectelor depuse în cadrul competiţiilor pornite în 2016; (iii) a executat 81% din bugetul alocat prin legea bugetului de stat, concomitent cu utilizarea creditelor de angajament.
