7 august, ziua în care s-a născut spioana Mata Hari și a murit țăranul Badea Cârțan care a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania VIDEO

0
Publicat:

La 7 august 1876 s-a născut Mata Hari, celebra spioană în timpul Primului Război Mondial. În anul 1911 a murit Badea Cârțan, țăranul român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania.

Mata Hari
Mata Hari

936: încoronarea regelui Otto I al Germaniei

Otto I cel Mare, fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.

1864: înființarea Primăriei București. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu.

Barbu Vlădoianu a fost un general și om politic român din secolul al XIX-lea. A fost primul primar al Bucureștiului (august 1864 - octombrie 1865) și a ocupat funcția de ministru de război (al Apărării Naționale) între 21 februarie 1859 și 3 mai 1859.

În timpul primului său mandat ca edil al Capitalei, morile de apă de pe râul Dâmbovița au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile constante până la acea dată. Barbu Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Bucureștiului. În 1865 a fost înființat, de către primar, Oficiul de stare civilă și a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României: București - Giurgiu.

În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). Lucrările au fost finalizate în 1872. Prima linie de tramvai tras de cai („tramcar”) a fost inaugurată în decembrie 1872 și făcea legătura între Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) și bariera Moșilor.

A murit în 1876 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. În prezent, o stradă din sectorul 1 al Capitalei îi poartă numele.

1876: s-a născut Mata Hari, dansatoare olandeză, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial

Numele ei adevărat era Margaretha Zelle și s-a născut în anul 1876 în orașul olandez Leewarden. În copilărie, a fost o fată cu totul banală, și la fel de banală a fost și ca elevă.

În anul 1902, Margaretha s-a pomenit fără nici un mijloc de subzistență, motiv pentru care a decis să practice dansul, ceea ce-și dorise dintotdeauna. La Paris exista un public amator de stilul de dansuri provocatoare la care visa ea, astfel că, în anul 1905, ea a decis să se mute în capitala franceză, unde a adoptat numele de Mata Hari. Fără un soț care să o țină în frâu, Margaretha a avut o mulțime de amanți, majoritatea ofițeri.

Mata Hari
Mata Hari

După izbucnirea Primului Război Mondial, acest stil de viață avea să o ruineze. Mata Hari a rămas inițial la Paris, dar în anul 1916 a decis să se întoarcă în Olanda, care era țară neutră. La Haga, a început să practice spionajul fără prea mult efort. A reușit să cucerească un diplomat german, care i-a cerut detalii despre dispunerea armatei franceze în două locuri: la Somme, unde germanii se așteptau la o ofensivă anglo-franceză, și la Verdun, care fusese puternic fortificat. Diplomatul german i-a promis bani în schimbul informațiilor.

Francezii au susținut ulterior că Mata Hari obținuse informații secrete despre armata Franței, prin intermediul ofițerilor francezi, pe care îi cucerise cu șarmul său, ceea ce pare puțin probabil. Cert este că a fost denunțată autorităților franceze în anul 1917, când se întorsese la Paris pentru a-i transmite unui ofițer german informații despre dispunerea francezilor. A fost arestată, judecată, condamnată la moarte și executată prin împușcare pe 15 octombrie 1917, scrie Historia.

1911: a murit Badea Cârțan, țăran român, luptător pentru independența românilor din Transilvania

Badea Cârţan reprezintă imaginea tradiţională a ţăranului simplu, dar ambiţios, care-şi ia destinul în piept şi luptă pentru idealuri mult mai mari decât el. Istoria lui Gheorghe Cârţan din Sibiu este o lecţie despre luptă neobosită pentru dreptate: când vremurile n-au fost prielnice, s-a dus, chiar şi la Curtea din Viena, să-şi ceară drepturile. Istoria lui Gheorghe Cârţan este o lecţie despre curaj.

Mulţi ani, Badea s-a ascuns în România, pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară. A dorit, însă, să lupte pentru poporul român: în Războiul de Independenţă (1877-1878), s-a înrolat voluntar – oile sale, o turmă serioasă, de 1.200 de capete, au fost rechiziţionate de Armata română. Lui Badea din Sibiu i-au rămas doar doi berbeci şi 30 de oi.

După încheierea războiului, s-a întors în Transilvania, unde a avut numai de pătimit. A fost amendat în nenumărate rânduri, după ce oile sale au păscut pe pământurile unor saşi. În zadar s-a plâns autorităţilor, tot a fost nevoit să plătească despăgubiri mult mai mari decât pagubele făcute de turma lui.

Badea Cârțan
Badea Cârțan

Curajos, a făcut plângere chiar la împăratul Austro-Ungariei Franz Josef, dar nu a primit niciun răspuns. Tăcerea imperială nu l-a mulţumit, aşa că a plecat să se înfăţişeze Curţii din Viena. Fără sorţi de izbândă şi această tentativă de a-şi găsi dreptatea. Avea însă să fie primit, câţiva ani mai târziu, după ce a fost arestat şi bătut de jandarmi pentru că, în mai 1894, a mers la procesul memorandiştilor de la Cluj, care cereau împăratului Austro-Ungariei drepturi etnice pentru români egale cu ale populaţiei maghiare, precum şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare a transilvănenilor. Atunci, ţăranul român a reuşit să ajungă în faţa lui Franz Josef căruia i-a arătat rănile, iar împăratul a promis pedepsirea vinovaţilor.

Animat de sentimente unioniste, Badea Cârţan a mers, în 1895, pe jos până la Bucureşti, pentru a vedea statuia lui Mihai Viteazul, pe care îl considera un mare erou al românilor, primul care a reuşit unirea celor trei provincii istorice. După ce şi-a văzut visul împlinit, Badea Cârţan s-a culcat în zăpadă, neavând bani să tragă la un han. Dimineaţa, a fost găsit de un făgărăşean, Ion Grama, care era om de serviciu la Liga Culturală, iar prin intermediul acestuia, a fost prezentat profesorului V.A. Urechia, preşedintele Ligii. Aşa se face că Badea Cârţan a rămas mai mult timp în Bucureşti şi a vizitat Ateneul Român şi Academia Română, dar, cel mai important, i-a cunoscut pe marii intelectuali ai vremii: Nicolae Iorga, George Coşbuc, Şt.O. Iosif, Spiru Haret, Toma Stelian, Take Ionescu şi I.C. Brătianu.

Cea mai mare dorinţă a lui Badea Cârţan a fost, însă, să ajungă la Roma, să vadă Columna lui Traian, să vadă originile latine ale neamului românesc. Profesorul V.A. Urechia i-a dat câţiva bani de drum, iar Badea a luat drumul Romei în ianuarie 1896, cu traista plină de haine şi merinde, dar şi cu un pumn de pământ din grădina casei şi boabe de grâu, pentru a le duce ofrandă urmaşilor Romei.

După 43 de zile şi patru perechi de opinci rupte, Badea Cârţan a ajuns la Roma, trecând prin Timişoara, Szeged, Budapesta, Viena, Salzburg, Innsbruck şi Genova. În faţa Columnei lui Traian, Badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, apoi, ostenit de drum, s-a culcat la baza Columnei, unde a dormit până a doua zi. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi. Unul dintre ei, văzând costumul popular românesc pe care-l purta ţăranul, care se asemăna foarte mult cu hainele purtate de dacii de pe monument, a exclamat uimit: „Un dac a coborât de pe Columnă!“. Imediat, vestea că un român a venit pe jos până la Roma s-a răspândit în toată Italia – mai multe ziare ale epocii scriind despre el.

1953: s-a născut Viorel Hrebenciuc, politician român

Viorel Hrebenciuc este un politician român, membru al Partidul Social Democrat. În perioada comunistă a fost membru în comitetul județean al PCR Bacău. A fost primar al orașului Bacău și prefect al județului Bacău. În perioada 1992-1996, a fost șeful Secretariatului General al Guvernului (SGG).

1961: s-a născut Octavian Morariu, fost jucător român de rugby, membru al CIO

Octavian Morariu este un fost jucător de rugby român, care a devenit conducător sportiv. Este membru al Comitetului Internațional Olimpic și președintele al Rugby Europe.

1974: a murit Virginia Apgar, chirurg și anestezist american

Dr. Virginia Apgar, medic specialist în anestezie obstetricală, a fost cea care a propus pentru prima dată, în anul 1952, o metodă de evaluare a nou-născutului la scurt timp după naştere, scăzând numărul deceselor.

Virginia Apgar s-a născut la 7 iunie 1909 în New Jersey, fiind cea mai mică dintre cei trei copii ai lui Helen May şi Charles Emory Apgar. A urmat Colegiul Mount Holyoke, unde a studiat zoologia, fiziologia şi chimia, în 1933 a absolvit Facultatea de Medicină de la Universitatea Columbia şi, patru ani mai târziu, rezidenţiatul în chirurgie.

Allen Whipple, preşedintele secţiei de chirurgie de la Columbia-Presbyterian Medical Center, i-a spus tinerei că a văzut multe femei care, încercând să devină chirurgi de succes, au eşuat, astfel că a încurajat-o să se specializeze în anestezie, conform paginii de Facebook Dosare secrete.

Virginia l-a ascultat şi a început specializarea în anestezie, lucrând timp de şase luni la Universitatea din Wisconsin – Madison, unde a înfiinţat primul departament de anestezie din Statele Unite, apoi a studiat pentru încă şase luni la Spitalul Bellevue din New York. Tânăra a primit certificarea în anestezie în 1937 şi a revenit la P&S în 1938 ca director al diviziei nou înfiinţate de anestezie.

Virginia Apgar
Virginia Apgar

Virginia Apgar a devenit prima femeie care a condus o divizie la Columbia-Presbyterian Medical Center, iar în anii ‘40, a fost administrator, profesor, recrutor, coordonator şi medic practician al departamentului.

În 1953, ea a introdus primul test al evaluării stării de sănătate a nou-născuţilor, numit scorul Apgar. Scorul este un sistem standard de evaluare clinică rapidă a nou-născutului imediat după naştere - la 1 minut, respectiv la 5 minute. Metoda îl ajută pe medicul neonatolog să decidă dacă bebeluşul are nevoie de tratament imediat, în primele lui momente de viaţă.

Este un test rapid, simplu şi nedureros pentru copil în care sunt evaluate 5 semne: culoarea pielii, frecvenţa cardiacă, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular şi respiraţia.

Datorită acestei proceduri medicale extrem de simple, rata mortalităţii infantile din Statele Unite a scăzut după 1950, iar în anii ‘60, multe spitale din Statele Unite foloseau constant scorul Apgar.

2009: a murit Tatiana Stepa, cântăreață română de muzică folk

Tatiana Stepa a fost o cântăreață română de muzică folk.

Cenaclul Flacăra a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit „Și-am să-mi fac o doină“ (versuri Adrian Gavrilă), rămânând în componența acestuia până în anul 1985.

În perioada 1992-1996, a fost membră a Cenaclului „Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați.

Adrian Păunescu a considerat-o un simbol al muzicii folk românești.

După interdicția din 1985 a Cenaclului „Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București.

Din anul 1996 până în 2009 a mai susținut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe din România, Italia, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria.

2018: a murit Dumitru Fărcaș, taragotist de muzică populară

Artistul Dumitru Fărcaș s-a născut în data de 12 mai 1938, în satul Groși, județul Satu Mare (astăzi în județul Maramureș), Regatul României, într-o familie cu tradiție muzicală; bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.

Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în anul 1960, când s-a angajat ca instrumentist la Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare În 1962, a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Artistul a decedat, la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite