Kovari Laszlo - a lăsat Opera din Cluj pe o catedră în Zalău

A refuzat să rămână în Occident înainte de 1990 şi a declinat oferta de angajare la Opera Română din Cluj pentru a veni în Zalău.

Muzica a fost şi a rămas cea mai mare pasiune a profesorului  Kovari Laszlo, iar pentru această pasiune nu a făcut nici un fel de compromis. S-a mutat încă de la 12 ani în Cluj Napoca, pentru a putea studia cu cei mai buni profesori din Transilvania. După absolvirea Conservatorului s-a mutat în Zalău, pentru a fi mai aproape de Careiul natal, refuzând un post la Opera Română din Cluj.

Înainte de a se stabili în Zalău, Kovari avea ocazia să rămână în străinătate, dar a revenit în ţară dintr-un „patriotism local”. „Puteam rămâne în una din ţările occidentale pe care le-am vizitat ca membru al corului «Antifonia», în 1983.  Deşi prietenii mi-au criticat decizia, eu am fost convins că doar aici, în Ardeal, e locul meu”, explică Kovari Laszlo.

Coleg de trupă cu fiica sa
În aproape trei decenii de activitate la catedră, profesorul de pian din Zalău a învăţat sute de copii să cânte la pian, dar cea mai mare satisfacţie o are ca părinte, pentru că fiica lui, Aranka, îi împărtăşeşte pasiunea pentru muzica renascentistă şi barocă. De altfel, alături de fiica lui, cântă periodic la evenimentele culturale din Zalău, cel mai recent spectacol al formaţiei „Dulcis Animus“ fiind susţinut săptămâna trecută, în cadrul Festivalului Artelor „Muza Fest” Zalău.

Artă fără compromisuri
„Am ales să mă ocup de muzica barocă şi renascentistă şi datorită tradiţiei care a existat, până la un moment dat, în Sălaj. Principii din familia Bathory aveau în secolul al – XVII - lea, în cetatea de la Şimleu, cântăreţi de curte, veniţi tocmai din Italia. N-aş putea să fac alt gen de muzică, în pofida slabei rentabilităţi materiale a muzicii baroce. Dacă m-aş apuca de lăutărie sau de alt gen comercial, ar însemna să-mi trădez propriile principii şi să-mi reneg întreaga formare profesională“, mai spune Kovari.
Chiar dacă recunoaşte că muzica barocă şi renanscentistă nu este pe placul tuturor, Kovari a încercat de-a lungul anilor să cultive gustul melomanilor din Zălău şi pentru aceste genuri muzicale. În calitate de co-organizator al Festivalului Artelor, a invitat la Zalău formaţii de muzică veche cunoscute, iar la fiecare spectacol sălile au fost pline.

Ce-i place?
Spune că profesia îi ocupă aproape tot timpul, dar că în tinereţe îi plăcea să colecţioneze machete de trenuleţe. O altă pasiune a pianistului din Zalău este arhitectura, care merge mână în mână cu studierea istoriei clădirilor din ţară, cât şi din străinătate, pe care le-a vizitat de-a lungul vieţii.

Ce nu-i place?
Profesorul Kovari susţine că nu-i plac oamenii impasibili, indiferent de domeniul în care aceştia ar activa. „Pare că e o boală naţională. Trăim într-un context social şi economic destul de greu, dar nu cred că putem rezolva ceva dacă stăm doar şi ne plângem fără a încerca, fiecare, să schimbăm ceva“, susţine pianistul.