Lapte de capră sau cel de vacă, care e mai sănătos pentru organism? Nutriţioniştii demontează mitul „elixirului“ pentru sănătate
0În ultimii ani, laptele de capră a câştigat teren în faţa celui de vacă, fiind promovat drept un elixir pentru sănătate. Deşi se acreditează ideea că este cu mult mai sănătos decât laptele de vacă, pentru că nu conţine colesterol şi are mai multe vitamine, specialiştii în nutriţie spun că realitatea nu este tocmai aşa.
Nutriţionistul Diana Artene demontează ştiinţific mitul laptelui de capră, argumentând de ce laptele de capră este la fel de sănătos ca şi cel de vacă. Singurul potenţial beneficiu pe care consumul de lapte de capră îl aduce în plus faţă de cel de vacă este în cazul bolnavilor cu colon iritabil.
"Studii datând chiar din anii `70, au scos la iveală faptul că proprietăţile laptelui de capră diferă în funcţie de clima în care este crescut animalul, având un conţinut scăzut de grăsimi în cazul caprelor crescute în zonele tropicale faţa de cele crescute în zonele temperate. Deci recomandarea laptelui de capră ca «aliment de origine animală cu conţinut scăzut de colesterol» este indecvată cel puţin în funcţie de capra care a produs laptele respectiv. Din punct de vedere al vitaminelor şi mineralelor conţinute, lapte de capră conţine mai mult calciu, potasiu, clor şi fosfor anorganic, si mai puţin acid folic, vitamină B6 şi B12 decât laptele de vacă. Astfel, hrănirea nou-născuţilor cu lapte de capră poate produce diaree cronică, disbioză, acidoză metabolică sau anemie megaloblastică prin aport insuficient de folaţi. De asemenea, laptele de capră are un conţinut mineral prea mare atât faţă de laptele de vacă, cât şi faţă de laptele de om, nefiind deci indicat în alimentaţia copiilor“, preciză Diana Artene, nutriţionist acreditat de Ministerul Educaţiei, respectiv de Societatea Internaţională de Nutriţie Sportivă şi membru al Societăţii Americane de Nutriţie, pe blogul personal.
Din punct de vedere proteic, cele cinci proteine principale ale laptelui de capră – α-lactalbumina, β-lactoglobulina, κ-cazeina, β-cazeină, şi αs2-cazeină – se găsesc şi în laptele de vacă, care însă conţine şi βs1-cazeină (absentă din laptele de capră). Astfel, din punct de vedere proteic, laptele de capră nu prezintă nici un avantaj faţă de laptele de vacă.
Din punct de vedere glucidic, explică nutriţionistul Diana Artene, diferenţa în conţinutul de lactoză este doar cu 3 mg mai mic per ceaşcă de 200 ml de lapte de capră, faţă de aceeaşi cantitate de lapte de vacă. Din acest motiv şi din cauza riscului de alergii încrucişate, persoanele fie cu intoleranţă la lactoză, fie cu alergie la proteinele din laptele de vacă ar trebui sa elimine atât laptele de vacă, cât şi pe cel de capră.
"Singurul potenţial beneficiu pe care consumul de lapte de capră îl aduce în plus faţă de cel de vacă este în cazul bolnavilor cu colon iritabil, unele studii demonstrând acţiunea antiinflamatoare a oligozaharidelor din laptele de capră asupra mucoasei intestinale.Totuşi trebuie subliniat că acest efect anti-colicativ nu se datorează conţinutului de grăsime din lapte, la copii fiind chiar inversat de laptele degresat.Iar din punct de vedere lipidic, laptele natural de capră conţine doar cu 0,1% mai puţină grăsime decât laptele de vacă", spune Diana Artene, nutriţionist.
Lapte „fără colesterol“ nu există
Susţinerea că ”laptele de capră nu conţine colesterol” este considerată greşită chiar dacă s-ar pune eticheta ”laptele de capră nu creşte colesterolul”. Şi asta pentru că definiţia legală a laptelui ”fără colesterol” nu există, spune Diana Artene, iar laptele ”cu conţinut redus de grăsimi” trebuie să aibă mai puţin de 1,8 g de grăsime/ 100 ml. Alimentele cu ”conţinut redus de grăsimi” trebuie să nu depăşească 3 g de grăsime/100 g de produs solid sau 1,8g de grăsime/ 100 ml produs lichid, iar cele ”fara grăsimi” nu trebuie să depăşească 0,5 g de grăsime/ 100 g de produs.
Potrivit acestor reglementări, valabile şi în legislaţia europeană, laptele natural de capră nu poate fi catalogat nici măcar cu eticheta ”conţinut redus de grăsimi” fără a fi degresat sau standardizat în prealabil. Prin procesare, laptele de capră, la fel ca şi laptele de vacă, poate a fi marketat sub eticheta ”conţinut scăzut de grăsimi” – etichetă considerată complet ilegală dacă am vorbi de laptele prospăt muls de la capră.
”În ciuda multitudinii de nutriţionişti din ziua de azi, care mai de care mai plin de idei folclorice, alimentele bogate în grăsimi saturate sunt mult mai stabile termic decât cele bogate în grăsimi poli- sau mai ales mononesaturate. Strict din acest punct de vedere, laptele de capră stă mult mai prost decât laptele de vacă.
Laptele de capră este mai puţin stabil la prepararea termică decât cel de vacă, substaţele conţinute având biodiponibilitate maximă doar atunci când este consumat nefiert, iar necesitatea de a-l consuma nefiert pentru a beneficia în vreun fel de consumul lui aduce în discuţie igiena sursei de lapte de capră şi potenţialele infecţii alimentare.
În afară de persoanele suferinde de colon iritabil, pentru oamenii sănătoşi laptele de capră nu este cu nimic mai sănătos decât laptele de vacă. Dacă ambele animale sunt hrănite cu iarbă şi crescute fără antibiotice sau hormoni de creştere, atât laptele de capră, cât şi cel de vacă sunt la fel de sănătoase. Iar dacă vaca şi capra sunt crescute forţat cu antibiotice şi hormoni de creştere, şi hrănite cu cereale şi diverse făinuri de oase şi chimicale – laptele ambelor este nociv pentru consum, dar laptele de capră este măcar o idee mai nociv pentru că este de 3-4 ori mai scump”, a declarat, pentru Adevărul, nutriţionistul Diana Artene.
Va mai recomandăm:
Cercetători suedezi: laptele nu e atât de bun pentru sănătate pe cât credeam
Grăsimile saturate din produsele lactate sunt benefice sănătăţii şi scad riscul de diabet
Care este cel mai bun lapte şi de ce
CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Ce riscuri prezintă laptele contrafăcut
Se încarcă comentariile...
