VIDEO Imagini rare cu Regina Maria, făcute publice de British Pathé

Imagini rare cu Regina Maria a României pot fi admirate într-o arhivă de colecţie dată publicităţii de British Pathe, companie ce produce documentare şi reportaje de ştiri. Filmările în care apare Regina Maria fac parte “dintr-o comoară istorică şi culturală care nu trebuie uitată”.

În total, British Pathe a urcat peste 3.500 de ore de arhive istorice pe canalele sale de YouTube, organizate atât istoric, cât şi tematic. E una dintre cele mai mari contribuţii la arhiva care se formează pe internet. 

Regina Maria, filmată la locuinţa sa, Castelul Bran, alături de caii săi preferaţi, Stan şi Bran, îmbrăcată în stare populare româneşti, în 1934.

O vedem aici, alături de preşedintele Calvin Coolidge, la mormântul Războinicului Necunoscut din Washington D. C. , 1926

Regina Maria, purtând un costum indian, în SUA, 1926

Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938, castelul Pelişor-Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană şi a doua regină a României, în calitate de soţie a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Bine aţi venit, Maiestatea voastră. America democrată dă recepţie regală Reginei Maria a României, 1926

Regina Maria, în straie de călugăriţă vizitează răniţii dintr-un spital, 1917, locaţie necunoscută

Regina Maria a României moare, 1938

Părinţii săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Maria şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la reşedinţa familiei din Eastwell Park, comitatul Kent.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moştenitor al tronului României, încercând încă de la început şi reuşind să se integreze naţiunii care o adoptase ca principesă şi, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România şi Marea Britanie, dovedind reale calităţi diplomatice în susţinerea şi apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale şi a susţinut alianţa cu Antanta, în vederea susţinerii de către aceasta a realizării statului naţional român.

Pe timpul războiului şi-a însoţit soţul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniţilor”.

După moartea lui Ferdinand şi venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reuşit îndepărtarea reginei Maria din viaţa politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reşedinţele sale de la Balcic şi Bran.

În ultimii doi ani de viaţă, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în ţară în vara lui 1938, murind la reşedinţa sa de la Pelişor.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeş, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reşedinţei din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

Regina Maria a fost o iubitoare şi o colecţionară de artă, susţinând o serie personalităţi artistice şi literare cu burse şi bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum şi a unor poveşti şi versuri pentru copii.

Personalitate complexă şi puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de Puterile Centrale în Primul Război Mondial şi autorităţile comuniste, în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscenţe mai pot fi întâlnite şi astăzi.