Analiză Programările în ambulatoriile de stat , o cursă contra cronometru. De ce ajung pacienții să aștepte până expiră biletul de trimitere

Aventura programării pentru un consult, cu bilet de trimitere decontat de CAS, a ajuns recent problemă analizată în cabinetul ministrului Sănătății. De ce nu găsești un loc disponibil într-un interval de timp rezonabil și care sunt bolile care devin mai greu de tratat din acest motiv, am încercat să aflăm urmând calea unui pacient obișnuit.

Telefonic sau online, în sistemul public e tot mai greu să obții o programare Foto: Shutterstock

Problema timpilor de așteptare atunci când încerci să-ți faci o programare la un consult, cu bilet de trimitere decontat de CAS, este veche și, o spun reprezentanții pacienților, a fost semnalată tuturor miniștrilor, ani de-a rândul.

Săptămâna trecută, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut personal experimentul de a obține o programare la un medic specialist, sunând la mai multe spitale. A aflat ceea ce află și pacienții, anume că sunt specialități pentru care găsești ușor o programare și altele care necesită înscrierea pe o listă de așteptare, uneori până când expiră biletul de trimitere și ești nevoit să obții unul nou.

Timpul de așteptare depinde de ambulatoriu, de boala de care suferi și, deloc de neglijat, de opțiunea pacientului privind medicul. De ce? Pentru că sunt patologii care afectează un număr tot mai mare de pacienți, iar numărul bolnavilor cronic - exact cei care au nevoie periodic de prescriere de medicamente și/sau investigații de specialitate - este într-o continuă creștere, astfel încât adesea locurile libere într-o lună se blochează doar prin reprogramarea acestor pacienți la următorul consult.

Cabinetele pentru care nu mai găsești loc până la sfârșitul lunii

În căutarea răspunsului la întrebarea „De ce nu găsești locuri libere pentru un consult la anumite cabinete?” am verificat o situație concretă. Am ales ambulatoriul celui mai mare spital din județul Olt, Spitalul Județean de Urgență Slatina. Pacienții care vor o programare la un cabinet din policlinica acestui spital au în acest caz fie varianta de a apela telefonic unitatea sanitară, iar un operator va realiza programarea, fie se pot programa online.

Am ales varianta online, verificând care este situația locurilor libere pentru fiecare dintre cele 31 de cabinete disponibile. Am aflat astfel că, pentru intervalul 10 – 29 noiembrie, la 12 cabinete nu mai sunt deloc locuri disponibile, în timp ce pentru celelalte sunt locuri doar pentru anumiți medici, puține fiind situațiile în care să-ți poți alege, deși ne aflăm în prima decadă a lunii, orice medic din listă. Cabinetele care nu mai au locuri libere sunt: Boli infecțioase, Cardiologie, Endocrinologie, Geriatrie, Nefrologie, Neurologie, Pediatrie, Planning familial, Psihiatrie pediatrică, Radiologie-imagistică (radiografii, CT, RMN), Reumatologie și Urologie. O parte dintre cabinete sunt deservite de medici numeroși (spitalul a decis, cu ani în urmă, ca medicii din spital să acorde consultații și în policlinică), altele, cum sunt de pildă Endocrinologia sau Geriatria, au un singur medic, cel mult doi.

Să fie, atunci, de vină patologia, să fie problema resursei umane, să fie organizarea sistemului medical sau toate la un loc?

„Nu există soluție magică”

Directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Slatina, dr. Florin Popa, precizează încă de la începutul discuției că „ambulatoriul integrat de specialitate este un serviciu care se adresează în primul rând pacienților cronici, adică acei pacienți care nu au o boală acută și care nu necesită tratament medico-chirurgical de urgență”.

Pacientul care se adresează, explică dr. Florin Popa, fie a fost evaluat prin medicul de familie, fie are o simptomatologie la domiciliu și ar dori un examen de specialitate.

„Plecând de la această premisă, noi, din punctul meu de vedere, chiar stăm bine la momentul actual cu locurile. Sunt, într-adevăr, și le știm cu toții, patologii la care locurile din serviciul ambulatoriu se ocupă destul de rapid, adică de la începutul lunii. Și aici o să vă dau câteva exemple, și anume: Cardiologie, Neurologie, Pediatrie”, a precizat directorul medical al SJU Slatina.

Tocmai pentru că pentru anumite cabinete adresabilitatea este foarte mare, dar și pentru a le înlesni prezența în cabinet pacienților care până la orele 15,00 – 16,00 nu pot ajunge, pentru anumite specialități s-a organizat și tura a doua. Nici așa, însă, nu s-a rezolvat pe deplin problema.

„Suntem, într-adevăr, cel mai mare spital al județului Olt, dar să nu uităm un lucru: suntem Spitalul Județean de Urgență, și accentuez urgență, iar noi suntem obligați prin lege să tratăm urgențele și urgențele primează”, a subliniat medicul.

Există și soluții astfel încât accesul pacienților la serviciile oferite în policlinicile de stat să fie mai ușor de făcut? Sunt lucruri care s-ar putea face, spune dr. Florin Popa, dar unele dintre acestea presupun decizii adoptate la nivel central.

„Nu există soluție magică. În medicină toate lucrurile se fac calculat. Nu e chiar ca și în matematică, dar toate lucrurile se fac calculat. Tocmai din acest motiv, la momentul actual, din punctul meu de vedere, ar trebui evaluat sistemul medical public de sănătate, la nivel național”, a declarat Popa.

Anumite spitale, orășenești, municipale, ar putea fi transformate, potrivit dr. Florin Popa, în spitale în care să fie tratați pacienții cu boli cronice, „pentru a putea ca oamenii dintr-un județ să aibă întotdeauna opțiuni”. „La un spital județean de urgență, ce noi trebuie să facem este să facem partea de urgență și să asigurăm urgențele din tot județul și nu numai”, a mai spus directorul medical.

Un alt motiv al lipsei de locuri disponibile, a mai spus dr. Popa, este numărul tot mai mare de pacienți cu boli cardiovasculare și neurologice. „Trebuie să facem o analiză per total a vârstei populației din fiecare județ și la nivelul țării și să ne dăm seama cam care sunt patologiile ce primează. (...) Sunt lucruri care trebuie gândite la nivel central, în așa fel încât, în momentul în care scoți locuri în pregătire la Rezidențiat să te gândești care este patologia care va prima peste 4-5 ani de zile (...) și să faci în așa fel încât excesul de medici specialiști într-o anumită specialitate să fie acolo unde este nevoie”, a mai spus medicul.

„Nu am avut astfel de plângeri”

Deși este evident că astăzi nu la toate cabinetele este la fel de ușor de găsit un loc liber, directorul medical al SJU Slatina respinge varianta în care, așa cum a sugerat ministrul Alexandru Rogobete, ar fi medici care blochează, în sistemul de programări, locurile în sistemul public, obligându-i astfel pe pacienți să i se adreseze în clinica privată.

„Niciodată nu am avut plângeri de genul acesta. Dar da, am avut plângeri că n-a reușit să se programeze și expiră rețeta pe 20 și a găsit programare pe 22. Facem un apel la populație să încerce, mai ales la populația cronică, să încerce pe cât posibil să-și facă programările din timp pentru a evita aceste evenimente neplăcute. Totodată, punctual, situațiile punctuale de prelungiri de concedii medicale, de rețete, au fost întotdeauna rezolvate”, a mai spus directorul medical.

Pentru pacienții cu afecțiuni acute, pe de altă parte, ar trebui eficientizate serviciile din centrele de permanență, a mai spus medicul, pentru că acestea ar putea prelua din presiunea care se creează pe Urgențe.

„Până la urmă de asta funcționează acele centre de permanență, cu rolul de a evalua şi a face un triaj al pacienților înainte de serviciul de Primiri Urgențe. Este, iarăși, o situație care trebuie reglementată, din punctul meu de vedere, de urgență, la nivel național”, a mai spus medicul. Ar putea de asemenea să fie înființate astfel de centre de susținere la nivelul municipiilor, a completat dr. Florin Popa, dar după o evaluare serioasă a celor deja existente, pe criterii clare.

Pe de altă parte, spitalele mici, care redirecționează o bună parte dintre cazurile care li se adresează, ar trebui să-și dezvolte mai mult serviciile din ambulatoriu, crede medicul.

Ce s-a mai întâmplat în ultimii ani, iar tendința rezultă din cifre, este că după pandemia de Covid-19 nu s-a mai putut atinge volumul de consultații de dinaintea acestei perioade. Este pe de o parte neîncrederea pacienților în sistemul medical manifestată în primii ani post-pandemici, iar pe de altă parte concurența acerbă din privat, crede medicul, chiar dacă pentru serviciile din clinica privată pacientul scoate și bani din buzunar.

Datele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Olt, oferite la solicitarea „Adevărul”, arată că numărul furnizorilor de servicii clinice private a crescut constant între 2021 și 2026, ajungând de la 30 de furnizori în 2021, la 46 în 2026. Cea mai importantă creștere s-a realizat în acest an, când a crescut de la 38 în 2025, la 46 în 2026. În sistemul privat sunt 10 furnizori care oferă servicii de Cardiologie la nivelul județului Olt, 11 cabinete de Diabet, opt pentru Neurologie, patru pentru Pediatrie, doi furnizori pentru Reumatologie (până în 2026 nu a fost niciun cabinet privat în contract cu CJAS) și patru pentru Endocrinologie (față de unul singur în perioada 2021-2025).

„Mă programez, știu că nu stau șapte ore la coadă...”

Radu Gănescu, președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice), punctează la rândul său că problema accesului la serviciile din ambulatoriu este veche.

„Și domnului ministru i-am transmis această informație de fiecare dată când s-a vorbit despre creșterea nivelului de acces la ambulator și scăderea nivelului de acces la spital cu costuri mai mici. Am spus lucrurile acestea și public și în discuțiile avute cu domnul ministru. Există soluții și am văzut exemple de bune practici la ambulatorii unde într-adevăr poți să te programezi, poți să ai acces la servicii medicale, chiar dacă nu neapărat de astăzi pe mâine, din cauza numărului mare de pacienți. Dar sunt ambulatorii care fac aceste lucruri. Pe de altă parte, unde există sincope, există din cauza unor probleme ale sistemului de sănătate”, spune Radu Gănescu.

Prima dintre probleme este resursa umană. Sunt medici asaltați în secțiile spitalului, iar spitalul nu poate să acopere foarte multe consultații în ambulatoriu pentru că nu are numărul necesar de specialiști. „Eventual fac, o dată pe săptămână, două ore consultație, ori în două ore, o dată pe săptămâna, un medic vă da seama câți pacienți poate consulta. Este infim”, a punctat Radu Gănescu.

O altă realitate de care vorbește reprezentantul pacienților este tariful mic oferit pentru serviciile din ambulatoriu, astfel încât acest serviciu ajunge să nu reprezinte o prioritate. Un medic al spitalului poate decide, astfel, să lucreze în afara normei întregi din spital în mediul privat, unde este mai bine retribuit, explică președintele COPAC.

Mai este și problema spitalelor care nu au ambulatorii, precizează Radu Gănescu, iar pentru acestea va fi greu să implementeze un sistem ambulatoriu care înseamnă posturi, echipamente, cheltuieli de făcut.

„Și nu în ultimul rând, din perspectiva mea, ambulatoriul nu poate fi unul foarte, foarte dorit de pacienți. De ce? Pentru că în afară de prescripție, consultație, nu prea poți să faci multe lucruri. De aceea pacientul preferă să se ducă în spitalizare de zi, unde i se fac toate investigațiile și unde beneficiază și de rețetă, și de investigații, pe când în ambulatoriu beneficiază de o consultație, după care, de multe ori, va fi nevoit să umble prin laboratoare pentru a-și face investigația. Și atunci, e sistemul de așa natură făcut încât a devenit în timp, în ani de zile, aproape nefuncțional și vedem că piramida în sistemul de sănătate este că marea majoritate a serviciilor și a consultațiilor sunt pe spital”, a explicat Radu Gănescu.

Mai este o altă discuție atunci când vine vorba de alegerea pacientului între stat și privat. Pacientul va alege sistemul privat, explică Radu Gănescu, pentru serviciile în ambulatoriu, pentru că „mă programez, știu că nu stau șapte ore la coadă”. 

„Trebuie să existe și niște avantaje, atât pentru personalul care lucrează în ambulator, cât și pentru pacientul care vine în ambulator. Adică acces rapid, acces eventual la consultații de altă specialitate. Pot exista pe puțin două, trei consultații dacă vorbim de un cronic. Adică nu mă duc astăzi pentru cardiovascular, mă mai duc peste o săptămână pentru diabet, peste trei săptămâni pentru altceva. Așa, mă duc în spital și le rezolv pe toate repede”, a adăugat Radu Gănescu.

Ce a reușit mediul privat să facă, atrăgând astfel tot mai mulți pacienți, a mai spus președintele COPAC, este că a creat serviciile în jurul pacientului, în timp ce în sistemul public serviciile sunt în jurul spitalului, „adică așa cum are spitalul posibilități sau imposibilități, dacă are personal, dacă nu are personal, dacă poate oferi serviciile respective, dacă nu le poate oferi”.