Cum au transformat localnicii din „Sahara Olteniei” terenurile neroditoare în venituri de sute de euro pe an

Într-o comună din Dolj, unde terenurile nisipoase au făcut agricultura nerentabilă, peste 1.000 de localnici primesc sute de euro anual pentru suprafețele pe care au acceptat să le împădurească. Alții beneficiază de lemn de foc în fiecare an, după ce au plantat salcâmi pe terenurile care nu mai rodeau. Soluția găsită în „Sahara Olteniei” a transformat pământurile care le aduceau pierderi într-o sursă de venit și de protecție împotriva deșertificării.

Salcâmii plantați în 2024 la Daneți vor deveni pădure Foto: Arhiva Ștefan Cioablă

Comuna Daneți este una dintre localitățile din „Sahara Olteniei” în care mii de hectare de teren nisipos îi pun la grea încercare pe localnici. Pentru a-l cultiva, au fost nevoiți să tot caute plante care rezistă la arșiță, înlocuind cultura mare cu tot felul de specii rezistente. Există însă și terenuri pe care, deși au încercat ani la rând, nu le-au mai putut face să rodească, iar pe aceste terenuri s-a ivit posibilitatea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să se înființeze, în 2024, pădure.

Daneți este doar una dintre localitățile din sudul județului Dolj în care proiectul s-a popularizat, iar oamenii au fost convinși să-și cedeze pentru o vreme terenurile spre a fi împădurite. A fost greu, spune primarul Marius Cristian Antonie, dar ce i-a convins a fost perspectiva unui venit cert, mai mare decât potențiala arendă, timp de 20 de ani.

„La început, vă dați seama că nimeni nu s-a gândit că pot să primească, în schimbul plantării unui teren pe care nu l-au avut cultivat de 30 de ani de zile, sumele acelea de bani”, a precizat primarul, pentru „Adevărul”.

Concret, pentru fiecare suprafață de teren predată, proprietarii au aflat că vor primi două categorii de sume: bani pentru sechestrare forestieră și, respectiv, bani pentru pierderea de venit înregistrată din faptul că nu mai pot exploata terenul în scop agricol. Ce sume? Aici a fost cheia.

Suma acordată inițial pentru sechestrare forestieră a fost de 456 de euro/ha, ulterior crescând la 640 euro/ha/an, proprietarii urmând să o primească timp de 20 de ani de la înființarea pădurii. Cea de-a doua sumă, în cuantum mult mai mic, a venit ca o compensare pentru faptul că pentru teren nu mai încasează subvenție. În total, se ajunge la peste 800 de euro/ha pe care îi încasează timp de 12 ani, pentru ca în ultimii opt ani să rămână doar suma de 640 euro, a precizat edilul.

La Daneți, proprietarii de teren predat pentru împădurire s-au asociat, iar asociația este cea care a încheiat contract cu o firmă, pentru împădurire.

„După 20 de ani de zile, contractul se încheie și fiecare este liber să decidă ceea ce se întâmplă cu terenul. Terenurile sunt identificate, a fost cadastru făcut pentru fiecare parcelă în parte, sunt coordonate. Asta înseamnă că nu va exista niciodată o divergență referitoare la limitele de proprietate pe care le are X sau Y. Sunt date exacte, nu se va suprapune niciun fel de perimetru”, a mai adăugat primarul localității Daneți.

La acest moment, parcelele împădurite sunt administrate de firma care s-a ocupat de plantare.

„Pădurea a fost înființată în cadrul unei asociații. Aveam o asociație mai veche, din 2019, care funcționa, pentru că au mai fost plantate încă trei perimetre anterior, în perioada 2006-2013, (...) și în cadrul asociației s-au făcut și cele două proiecte. Vă dați seama, a fost foarte greu să pui 800 de hectare din suprafețe care, unele, nu depășeau 500 de metri pătrați sau 1.000 de metri. (...) În momentul de față, pe lângă cele 786 de hectare, mai avem un proiect de 325 de hectare, care a fost depus, a fost aprobat, a fost eligibil, dar n-a mai prins finanțare”, a mai precizat primarul Cristian Antonie.

Pământurile nisipoase nu mai rodeau Foto: Arhiva Ștefan Cioablă

Primarul a explicat că ținta României a fost, inițial, să împădurească 56.000 hectare. Proceduri greoaie, mobilizare dificilă, cert este că la un moment dat s-a ajuns la o cifră de 26.000 hectare, după care la 18.000 de hectare. „La final s-au trezit că în platformă au fost încărcate contracte de 36.000 de hectare, dar ei n-au mai putut să mai dea curs pentru finanțare decât la 22.000”, a completat edilul.

Pentru proiectele acceptate, dar rămase fără finanțare, s-a promis alocarea a 250 de milioane de lei prin Ministerul Mediului, „dar nu s-a întâmplat nimic în acest an”.

„Cea mai bună perioadă de plantare este toamna, în perioada aceasta, noiembrie, decembrie, începând cu jumătatea lui octombrie. Dar e imposibil acum. Dacă se va rezolva, se va lansa ghidul, probabil că anul viitor, în această perioadă, să dea curs înființării, altfel nu există nicio șansă”, a mai spus primarul. La nivelul localității Daneți sunt în discuție alte 325 de hectare, pentru care s-a obținut acordul cetățenilor.

Cel mai greu pas de dus la îndeplinire ar fi fost, culmea, obținerea avizului de mediu.

Salcâmii care deja le asigură lemnul de foc

„Schimbările acestea climatice nu se observă de o zi pe alta. Dar ideea a fost ca această suprafață plantată pe zonele nisipoase să protejeze cumva restul terenurilor care sunt productive din punct de vedere agricol. Practic, localitatea noastră este înconjurată de terenuri nisipoase, iar spre vatra satului există și terenuri de categorie mai bună. De aceea a fost ideea să venim cu aceste suprafețe care să nu mai dea voie nisipului să invadeze și celelalte terenuri care sunt productive. A fost principalul motiv pentru care ne-am gândit. Acum, că oamenii au venit și din alte motive, a fost foarte bine. Dar să știți că în perioada 2006-2013 au fost plantate 1.100 de hectare pentru care nu s-a primit nimic și totuși au fost de acord să fie împădurite”, a explicat primarul.

La retrocedarea terenurilor, după 1989, fiecare cetățean a primit o treime din suprafața care i se cuvenea din terenuri din categoria slab fertile. Pe o parte din aceste terenuri, cu 10 ani înainte de a se promova inițiativa de împădurire prin PNRR, localnicii au decis să fie plantați salcâmi. Această pădure deja se exploatează în prezent, prin Asociația Proprietarilor de Pădure Privată de la nivelul localității.

„În cadrul asociației a fost făcută o formă de exploatare și primește fiecare cetățean 2,75 metri cubi de lemn pentru fiecare hectar, anual. Dacă ai aproape 3 metri cubi, te duci undeva la 2.000 de lei anual pe care îi primești pentru masa lemnoasă. Modalitatea aceasta a fost și pentru a proteja de hoți pădurea. Am avut probleme foarte mari într-o perioadă anterioară, cu furturi de lemn. Dar de când am dat drumul la sistemul acesta, lucrurile s-au reglat.”, a mai punctat edilul.

Nimeni nu se înghesuie la împădurire pe cheltuiala proprie

Pentru cele peste 300 de hectare deja comasate pe hârtie pentru împădurire se așteaptă acum, cu speranță, finanțarea. Dacă nu va veni, cel mai probabil vor rămâne în stadiul actual, pentru că oamenii nu au bani să suporte costurile, explică primarul localității.

„Nu cred că o să facă nimeni această investiție, e destul de mare. Puieții, pregătirea terenului, după aceea perioada până la starea de masiv de lucrări care trebuie desfășurate. Trebuie prașilă manuală, prașilă mecanică, până se duce în stare de masiv durează un minim 4 ani. Și în perioada aceea trebuie îngrijiți”, a mai precizat primarul.

„Au fost plantații de vii care s-au distrus după Revoluție”

Ștefan Cioablă este președintele asociației care administrează pădurea din care deja proprietarii primesc lemn de foc. Președintele spune că pentru pădurea plantată în 2024 a fost reticență mare.

„Nu credeau că o să primească atâția bani pe un hectar pentru sechestrare forestieră. Erau zone nisipoase care nu produceau. O mare parte dintre ele au fost plantații de vii care s-au distrus după Revoluție și zone nisipoase pe care nu puteau să pună numai păioase. Fără amendamente cât de cât, puneau și nu produceau”, a precizat președintele asociației.

Pentru înființarea unui hectar de pădure de salcâm costul se ridică la aproximativ 70.000 lei, unul pe care proprietarii simpli nu și-l pot permite, de aceea oamenii își pun atât de mult speranța, pentru cele peste 300 de hectare rămase de împădurit, în fondurile de la minister.

Pădurea ar fi de asemenea greu și de administrat individual, or asociația contractează Direcția Silvică pentru administrare.

„Proprietarii au un contract cu mine, cu asociația, la rândul meu eu mă ocup de toate procedurile ca să fie totul ok”, a adăugat Ștefan Cioablă.

Din pădurea plantată în 2007, oamenii au început să primească lemne de foc în 2020, însă acea pădure are un alt regim.

„Plantația prin aceste fonduri (n. red. – pădurea nouă) trebuie să reziste 20 de ani. După 20 de ani s-a încheiat contractul cu proprietarii și trece în forma silvica de administrare”, a completat președintele asociației.

„În 2024 a fost primul an în care le-am dat bani pentru sechestrare forestieră și pentru carbon. Și după ce au luat oamenii primii bani, au început să vină și cei reticenți, că vreau să pun și eu, să pun și eu. Asta numai în viitoare proiecte, pentru că acelea s-au semnat, s-au încheiat, s-au plantat toate”, a mai spus reprezentantul proprietarilor asociați.

Astăzi problema nu ar mai fi să-i convingă pe oameni să-și cedeze terenurile pentru înființarea de pădure, ci să identifice fonduri. Oricum, terenuri nefertile au mai rămas puține, la nord și sud localitatea fiind străjuită acum de pădure tânără sau în formare.

Ce a permis ghidul de finanțare, iar asta a constituit un ajutor extraordinar de mare, a fost ca suprafețele nefertile să poată fi cedate în proiect de către cei care le dețineau în fapt, care aveau rol al primărie, și nu de proprietarii din documente.

„Dacă nu se mergea pe această procedură, nu putem plăti. Pentru că proprietarii de drept sunt decedați în 80% din cazuri. Dar ghidul ne-a permis această treabă. (...) Eu am încheiat un contract cu un urmaș fără taxă de succesiune”, a completat Ștefan Cioablă.

Ce a mai făcut proiectul de împădurire este că a adus în sat, a mai spus președintele asociației, și oameni care nu și-au mai văzut locurile natale de zeci de ani, dar care acum vin să-și ridice banii pe care îi împart cu frații sau rudele rămase în sat.

Pentru cei care nu-și ridică banii, aceștia vor fi păstrați în cont timp de 20 de ani, așa că din acest punct de vedere nu sunt probleme, a mai spus președintele asociației proprietarilor de pădure privată.