Frumoasele adormite ale României. Stațiunile balneare ar putea renaște grație unui ghid de bune practici
0Govora (Vâlcea) a găzduit Zilele Arhitecturii Balneare (ediția a IV-a, 10-13 august), un eveniment care a reunit arhitecți, istorici, artiști plastici și alți specialiști în patrimoniu care văd în vechea și faimoasa stațiune balneară un „oraș-muzeu în aer liber“.
Un ghid de bune practici pentru stațiunea care renaște cu pași mici, dar siguri, grație comunității a fost conceput de StudioGovora, un grup de inițiativă civică, și este primul de acest gen din România. A fost lansat și la Râmnicu Vâlcea, iar inițiatorii susțin că s-ar putea aplica tuturor stațiunilor balneare – pe care pasionații de patrimoniu le numesc „frumoasele adormite ale României“. Ghidul conține informații istorice, arhitecturale, despre tehnici tradiționale, idei, sfaturi, recomandări despre cum s-ar putea păstra specificul local, precum și exemple internaționale.
„Vrem să arătăm că și cu resurse foarte puține se pot face foarte multe lucruri”, au menționat autorii ghidului.
Irina Leca, istoric de artă, și Ștefania Hîrleață, arhitect, au explicat pentru „Adevărul” concret în ce mod poate ajuta ghidul propus stațiunile balneare și implicit Băile Govora.
„Ghidul de bune practici: Băile Govora”, o premieră la nivel național
Îndrumarul care are ca studiu de caz arhitectura balneară din Băile Govora, deși nu este primul ghid de bune practici din țara noastră, reprezintă de fapt o premieră națională. Ordinul Arhitecților din România (OAR), spre exemplu, a conceput ghiduri de bune practici adresate mai ales zonelor rurale, iar punctual există o stațiune balneară din România, Borsec din Harghita, care are propriul ghid, de mai bine de un deceniu. Doar că...
„Stațiunea Borsec și-a făcut un ghid în 2009, dar la inițiativa Primăriei care a cerut și a plătit foarte mulți bani pe specialiști pentru a face un ghid. Iar la ei totul a pornit de la ideea că în stațiunea lor a apărut o casă vopsită roz. Însă, studiul pe care noi l-am făcut, pe lângă faptul că reprezintă o inițiativă a societății civice, este mult, mult mai complex și elaborat decât cel de la Borsec. Practic, este cumva primul de amploarea acesta și explică mult mai multe lucruri. Deci nu putem spune că e primul ghid de bune practici din țară, ci că este primul ghid pe o stațiune balneară de o complexitate atât de mare”, a menționat arhitect Ștefania Hîrleață.
Soluții pentru a proteja clădirile istorice
Ideea de a readuce la viață Băile Govora a plecat de la două lucrări de licență, a Ștefaniei și a prietenului ei Radu Tîrcă, care este originar din Govora. Împreună au fondat StudioGovora și au adunat în jurul lor o întreagă comunitate, inclusiv din mediul academic, specialiști din toate categoriile, oameni care au înțeles oportunitatea și potențialul nu doar al unei inițiative precum cea propusă la Govora, dar și cum ar putea ajuta un astfel de demers la protejarea a ceea ce a mai rămas în picioare din patrimoniul istoric construit, în mod special cel al stațiunilor balneare.
Au cules tot materialul necesar, au făcut documentare în teren, inclusiv despre clădirile care au dispărut din peisaj, au colaborat cu istorici și arhiviști și au creat ghidul de bune practici. Dar îndrumarul nu reprezintă singura soluție pe care o propun cei de la StudioGovora pentru renașterea stațiunilor istorice.
Între timp, au restaurat un foișor interbelic, au pus în siguranță o vilă istorică, au făcut schițe despre cum ar putea fi restaurată, în ce ar putea fi transformată, și s-au prezentat cu toate ideile, demersurile și proiectele inclusiv la Bienala de Arhitectură de la Veneția.
Încearcă astfel să demonstreze și să tragă în același timp un nou semnal de alarmă că dacă nu există fonduri suficiente pentru a reface complet clădirile, măcar ar trebui să fie conservate: „Am vrut să arătăm ce înseamnă să respecți valoarea unei construcții, fie ea oricât de mică”.
„Orice construcție în ruină poată să devină din nou funcțională”
În cazul foișorului interbelic din 1938 au restaurat o construcție semi-dărâmată, pentru a putea fi folosită în continuare.
„Am vrut să demonstrăm că de fapt astfel de lucruri se pot face și la o scară mult mai mare. Adică orice clădire care se află în ruină poate să devină din nou funcțională, din nou parte activă a orașului. Pe de altă parte, prin punerea în siguranță a Vilei Ivanovici (singurul imobil de patrimoniu din Govora nerestaurat aflat în proprietatea statului - n.red.) am vrut să arătăm faptul că o clădire, chiar dacă nu mai este utilizată, are nevoie de întreținere constantă, fie ea cât de mică. Este important să fie conservată, apărată de ploaie, minim întreținută, protejată, pentru că în caz contrar se poate ajunge la costuri cu mult mai ridicate de intervenție și evident că acest lucru devine nesustenabil. Necesită doar o mică întreținere ca să poți după aceea mai ușor să faci un proiect pentru ea. Ca să o salvezi practic de la dispariție”, a mai explicat arhitecta Ștefania Hîrleață.
Practic, cu resurse foarte puține, grupul de inițiativă civică a reușit să facă lucrurile să se miște: „Vrem să arătăm că dacă ar vrea cineva, și-ar dori cu adevărat să facă ceva, nu este nevoie de foarte mult, ci în primul rând de voință. Din partea comunității... Comparativ cu o instituție publică, care are la dispoziție resursele și pârghiile necesare, resursele noastre sunt infime, dar cumva reușim să facem proiecte ce poate ar fi trebuit să vină de la nivel de administrație. Dar nu este nici un fel de problemă, pentru asta sunt societățile civile, să suplinească, să completeze...”.
Inițiativa de la Govora finanțată prin timbrul de arhitectură
Numărul mare de clădiri care au nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare, precum și potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii balneare Govora au dus la apariția setului de reguli privind intervenția asupra clădirilor și a spațiului public. Multe dintre aceste construcții emblematice poartă semnătura unor mari arhitecți ai vremurilor precum: Dimitrie Maimarolu, Arta Cerchez, Ștefan Ciocîrlan, Gheorghe Simotta, Ernest Doneaud, Virginia Andreescu Haret.
„Am prezentat pe scurt ce-și dorește ghidul, de unde ne-a venit ideea, motivația pentru care l-am conceput”, au menționat autorii ghidului despre lansarea de la Râmnicu Vâlcea.
Dan Felix Paraschiv, membru în Comitetul Director al Ordinului Arhitecților din România, vicepreședinte OAR Cultură Profesională și coordonator al punctului de lucru Râmnicu Vâlcea din cadrul filialei Sibiu - Vâlcea, a menționat că inițiativa de la Băile Govora a fost finanțată de OAR prin timbrul de arhitectură.
„Îndrumarul vine cu recomandări, nu cu bani”
„Ghidul nu vine cu soluții despre bani, vine cu recomandări despre cum ar putea să fie păstrate, protejate și îngrijite stațiunile balneare istorice, apelând la tehnici tradiționale, materiale sau la specificul local, la moștenire și caracteristicile tradiționale, istorice. Practic, despre cum să ții cont de ceea ce există, să nu strici și să construiești sau să restaurezi”, a detaliat istoricul de artă Irina Leca despre îndrumarul menit să ajute proprietarii de clădiri istorice și nu numai să ia decizii în mod asumat.
„La o casă tot timpul sunt lucruri de făcut, de întreținut. Când vor să intervină mai serios, proprietarii nu prea știu ce au de făcut. Primul exemplu care-mi vine în minte este că cei mai mulți sunt tentați să înlocuiască ferestrele la clădirile istorice , în mod pragmatic de altfel. Nu spune nimeni că nu se poate sau n-ar fi indicat să pui termopan, doar că trebuie să se țină cont de anumite aspecte, cum ar fi tipul de fereastră potrivit, împărțirea ferestrei în concordanță cu arhitectura, la cine trebuie apelat, să se respecte legislația în vigoare. Pentru orice fel de intervenție de acest tip este nevoie de proiect, de specialist, multe ori acest gen de lucrări necesită o autorizație de construcție”, a completat Ștefania Hîrleață.
„Ghidurile ar trebui să completeze regulamentele de urbanism”
Astfel de ghiduri ar trebui să devină o practică comună la nivel de administrație publică, să fie susținute și impuse, mai mult decât recomandate, de către autorități, să completeze regulamentele locale de urbanism, au mai menționat inițiatorii. Regulamente care reprezintă pentru omul de rând o limbă străină, făcută special pentru a fi imposibil de descifrat.
„Spre exemplu, primăriile nu au pe stradă panouri cu „Așa da” ori „Așa nu”, ca omul simplu care nu înțelege termenii complicați de arhitectură să știe ce nu are voie. Partea aceasta de traducere a regulamentelor, a normelor de construcție ar trebui să vină din partea autorității. Ar trebui să existe oameni în administrația publică meniți să verifice – arhitectul șef, compartimentul de urbanism. Primăriile și Consiliile Județene, teoretic, ar putea acorda fonduri, împrumuturi, finanțări celor care vor să-și îngrijească astfel de case istorice și nu numai. Am identificat astfel de soluții, dar partea aceasta de politici publice nu există în ghid, pentru că fiecare își stabilește cum alocă bugetul pe care-l are”, a recunoscut istoricul de artă Irina Leca, de la StudioGovora.
Harta meșterilor disponibilă gratuit pe net
O altă problemă identificată este legată de lipsa meșterilor, a specialiștilor în restaurare construcții istorice.
Ștefania Hîrleață ne-a menționat însă că datorită unei astfel de inițiative pe net este accesibilă gratuit o hartă a meșterilor, unde pot fi găsiți specialiști în întreaga țară. Există de fapt două site-uri unul dedicat meșterilor în construcții și altul meșteșugarilor.
Și la nivelul stațiunii Băile Govora se dorește implementarea unui proiect asemănător, astfel încât localnicii să aibă contactul unor meșteri locali.
„Cei de la Primărie au spus că vor adopta ghidul ca act oficial”
Primăria Băile Govora s-a arătat de asemenea interesată de Ghidul de bune practici elaborat de StudioGovora, care a fost dezbătut înainte de a deveni public și a fost prezentat chiar și într-o ședință de Consiliu Local.
„Cei de la Primărie au spus că-l vor adopta ca act oficial, ceea ce s-a întâmplat cumva, adică l-au publicat pe site și au format o Comisie tehnică de urbanism... Ce ar mai putea să facă în plus ar fi ca arhitectul-șef să țină cont de el în momentul în care eliberează autorizații de construcție sau certificate de urbanism, evident respectând rigorile legii, dar să îndrume cetățenii spre a respecta și ghidul”, spun inițiatorii.
Ghidul de bune practici este disponibil gratuit și pe net. Autorii mai speră și ca se va ține cont de el la conceperea Planului Urbanist General al Băilor Govora.
Ateliere pentru copii
Printre invitații de la lansarea ghidului s-a aflat și Gabriela Solomon de la Fundația Comunitară Vâlcea, care a vorbit despre perspectiva comunității și despre componenta participativă, despre cum ar trebui să se implice oamenii în comunitate, în chestiunile legate de urbanism. O implicare inexistentă în România.
„Spre exemplu, dacă cineva construiește ceva nelalocul lui, localnicii nu iau de obicei atitudine și nici măcar nu spun că nu le convine. Sperăm că acest ghid să schimbe astfel de mentalități”, arată apărătorii patrimoniului.
Alăturarea StudioGovora - Fundația Comunitară Vâlcea nu este întâmplătoare, având în vedere capacitatea celei din urmă entități de a atrage fonduri pentru tot felul de proiecte, cum ar fi atelierele pentru copii, în care cei mici să fie învățați nu doar despre ce înseamnă să fii cetățean activ, dar și să ai respect față de patrimoniul istoric, de valoarea oricărei construcții.
Se încarcă comentariile...
