Arhitectura din Govora, în festival. Comorile stațiunii balneare din Vâlcea FOTO
0În perioada 1-4 septembrie, stațiunea vâlceană Băile Govora găzduiește a treia ediție „Zilele Arhitecturii Balneare”, destinate explorării orașului - grădină, prin acțiuni ce-i pun în valoare comorile arhitecturale.
Evenimentul urmărește să apropie comunitatea locală și turiștii de patrimoniul inegalabil al stațiunii balneare din Vâlcea, dar și să scoată în evidență inițiative de intervenție și restaurare. Se speră astfel să fie atrasă cât mai multă lume, de la amatori la profesioniști, oferind numeroase oportunități de petrecere a timpului liber și totodată de explorare a unor noi fațete culturale locale.
Publicul este încurajat să descopere întregul oraș, prin artă și patrimoniu, drept pentru care vor fi readuse în atenție: „Serile la cinematograf”, expozițiile despre patrimoniul arhitectural, deja tradiționalul visual party – spectacolul de muzică și lumini cu lasere proiectate pe clădiri emblematice – de această dată pe Uzina Electrică, recital de jazz și nelipsitele tururi ghidate. Cele din urmă sunt dependente însă și de vreme. Toate sunt instrumente de marketing cultural folosite pentru o mai bună cunoaştere şi protecţie a valorilor culturale şi naturale ale oraşului, după cum se poate observa și în galeria foto atașată.
Lansarea ghidului de bune practici
În urmă cu un secol, Govora Vâlcea era promovată pentru cel mai bun aer din Europa. Astăzi, un grup de oameni inimoși, reprezentând societatea civilă de această dată, încearcă să readucă în atenție stațiunea grație patrimoniului său arhitectural pe a-l salva astfel de la degradare și a-l pune în valoare, așa cum merită.
Practic, publicul este încurajat să privească Băile Govora - conceput ca un oraș - grădină, în urmă cu mai bine de un secol - precum un muzeu în aer liber, cu clădirile sale istorice emblematice din care unele au fost restaurate, iar altele încă tânjesc după frumusețea și gloria de odinioară. Un muzeu care oferă o serie de activități menite să pună în valoare ce are mai de preț stațiunea.
Joi, 1 septembrie, spre exemplu, în cazinoul construit de prima femeie arhitect din România, care astăzi găzduiește centrul cultural, a avut loc o dezbatere despre patrimoniu cu instituții, autorități și proprietari.
Cu această ocazie a fost lansat un „Ghid de bune practici“ cu ce s-a realizat până acum, precum intervenția de urgență la Vila Ivanovici, singura clădire monument - istoric nerestaurată ce se află în proprietatea statului; dar și cu sfaturi pentru proprietarii imobilelor istorice și cu ceea ce se poate face pentru patrimoniul orașului.
Un ghid despre cum implicarea societății civile poate să atragă atenția asupra patrimoniului arhitectural aflat în stare avansată de degradare, dar şi să ajute efectiv la salvarea lui, la păstrarea farmecului aparte și a arhitecturii balneare care fac acest oraș să fie atât de special.
Expoziții la cazinoul unic în care nu s-a pariat vreodată
Pe parcursul „Zilelor Arhitecturii Balneare”, tot Cazinoul - unicul din țară în care nu s-a pariat niciodată - va găzdui și filme de festival precum „Jocuri de putere” (2018), „Petit Maman” (2021), dar și documentarul „România sălbatică” (2021) - oferite de Transilvania Film.
Expozițiile despre patrimoniul arhitectural vor fi organizate în două locuri istorice din oraș: la Izvorul Ferdinand vor fi expuse proiectele de restaurare realizate de studenții Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București pentru clădirile emblematice ale zonei balneare – „Pavilionul de băi”, „Uzina Electrică” și „Hotelul Statului 1”, iar la Cazinou – lucrări cu tematica „Arhitectura Balneară din Govora”.
Arhitectura istorică, îmbrăcată în artă vizuală
Din cauza vremii nefavorabile un eveniment conceput pentru seara de vineri a fost amânat pentru sâmbătă: visual party cu Atmann, la Uzina Electrică: „o sinestezie de muzică și artă vizuală în ambianță industrială”, după cum au catalogat spectacolul organizatorii.
În edițiile anterioare, proiecția de lumini a avut în vizor Vila Ivanovici, cel mai ambițios proiect destinat salvării patrimoniului imobiliar de la Govora, dar și Hotelul Palace, unic în țara noastră în care „soarele se închiria cu ora”.
Uzina Electrică este o altă clădire - simbol a stațiunii. A alimentat multă vreme așezarea cu energie. Arta unui artist gălățean mutat la Cluj va readuce energia în acest loc uitat de vremuri. Alexandru Andrei Petrea, pe numele său de scenă Atmann, specializat în muzică electronică, fondator al casei de discuri Control Room, explorează profunzimea tehnicilor digitale și analogice pentru a crea artă obscură prin ritmuri sincopate și modele vizuale.
În acest mod arhitectura istorică va fi îmbrăcată în artă vizuală și anul acesta, accesul la eveniment fiind gratuit.
„Visual party cu proiecții și muzică, în curtea halelor de la Uzina Electrică sâmbătă, 3 septembrie, după concertul de jazz din parc. Avem și o veste bună: la party vom avea open bar, fără brățări, fără complicații; doar vin și voie bună. Chiar dacă sperăm că vremea să fie mai uscată, sete clar nu o să ne fie. Dacă plouă, revenim cu un nou loc și pentru party, și pentru concertul de jazz”, au anunțat organizatorii.
Este vorba despre recitalul de jazz programat a avea loc la Amfiteatrul din parc, cu Ana Maria Galea - voce și Daniel Csikos - pian.
Istoricul orașului termal aflat la granița dintre Orient și Occident
Conceput ca un oraș – grădină, Băile Govora au devenit faimos la finele secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, exemplu relevant de oraş termal aflat la graniţa dintre Orient şi Occident.
În trei decenii, grație unor arhitecți celebri în acea epocă, precum Maria Virginia Andreescu – Haret, prima femeie arhitect inspector general din lume, peisagistul francez Emil Pinard și profesorul la Școala de Arhitectură din Paris - Ernest Doneaud, faima stațiunii a depășit granițele țării.
După Revoluție, Govora a avut aceeași soartă cu cea a tuturor stațiunilor balneare din România. De câțiva ani, un curent pornit la nivelul întregii țări, ce urmărește renașterea acestor locuri la frumusețea și faima de odinioară, a pus stăpânire și pe stațiunea vâlceană.
Exemple de bună practică în stațiunea devenită muzeu în aer liber
Un colectiv de specialiști strânși în jurul unui nucleu format din arhitecții Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă, coautori ai Pavilionului României la Bienala de la Veneția din 2021 și istoricul de artă Irina Leca, specializat în managementul și interpretarea patrimoniului, s-a dedicat promovării și reabilitării patrimoniului Băilor Govora, a revitalizării clădirilor istorice abandonate.
Astfel a apărut grupul de inițiativă StudioGovora care a făcut primul pas în ceea ce localnicii au numit „miracolul de la Băile Govora”. Lor și se datorează intervenția de urgență la una dintre clădirile emblematice ale stațiunii: Vila Ivanovici, finanțată de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice în 2020, care a devenit un exemplu pentru întregul oraș și totodată o speranță, un model de bună practică.
În efortul lor de a salva tezaurul arhitectural al stațiunii li s-a alăturat comunitatea, autoritățile locale, specialiști, instituții, antreprenori etc. Tot lor le aparține inițiativa organizării anuale a „Zilelor Arhitecturii Balneare” la Govora, dedicat revitalizării patrimoniului local prin artă și implicare civică.
Băile Govora s-a transformat astfel într-un muzeu în aer liber în care pot fi admirate deopotrivă vilele istorice ale elitelor din secolele trecute, parcul istoric care găzduiește principalele clădiri balneare și Cazinoul, prăvăliile și casele localnicilor care îmbină armonios stilurile de arhitectură occidentale cu tehnicile constructive locale.
Se încarcă comentariile...
