Grădinărit. Mic îndreptar pentru începători: sol, apă, soare și dăunători FOTO
0Pandemia i-a determinat pe români să-și regândească preferințele în ceea ce privește locuința mult visată. Mulți au început să tânjească după traiul la curte, în aer liber, unii chiar în mediul rural, pentru a scăpa de viața în comun de la bloc.
Doar că aici s-au lovit de o problemă. Când vine vorba de a pune în practică cunoștințele în lucrul cu pământul, este greu până și a se face distincția între amenajare și grădinărit.
Din dorința de a afla ce ar trebui să aleagă românii, între utilitate și peisagistică, măcar în prima fază, am deslușit pentru „Weekend Adevărul“ o parte dintre secrete alături de doi pensionari care au ales să se mute din nou la țară, în locurile în care s-au născut și au copilărit. Au ieșit la pensie anticipat, profitând de faptul că au intrat în câmpul muncii destul de devreme.
„Grădina dintre vii”, paradisul din satul natal
Pentru Mioara și Achi, așa cum le spun apropiații, a fost relativ ușor să reînceapă viața departe de oraș, pe meleagurile natale, pentru că ei nu au pierdut niciodată contactul cu satul natal, undeva în apropiere de Drăgășani, Vâlcea.
Ei făceau „agricultură de weekend“ și înainte de a ieși la pensie. La fiecare sfârșit de săptămână erau nedezlipiți de mica lor grădină de la țară, chiar dacă se vedeau siliți să facă navetă peste 100 de kilometri dus-întors.
Roadele pământului i-au motivat să învețe din mers. Au înțeles, spre exemplu, că nu se pot pune cu natura și că trebuie să fie mereu la curent cu noutățile, însă, fără să uite de înțelepciunea bătrânilor.
Rapid au ajuns să li se ducă vestea prin împrejurimi de buni gospodari: ei sunt proprietarii „Grădinii dintre vii“, o denumire generică ce pleacă de la faptul că zona în care locuiesc acum este renumită pentru podgoriile sale.
Mioara și Achi au renunțat la apartamentul de la oraș și au ridicat o casă nouă la țară, iar micul paradis în care s-au retras s-a mărit, odată cu timpul tot mai îndelungat petrecut în natură.
Cine nu-i cunoaște, dar le vede munca și rezultatele, poate jura că este vorba despre doi grădinari profesioniști, care cel mult s-au reprofilat și care-și câștigă existența din munca pământului (VEZI GALERIA FOTO).
În realitate, soții au ca hobby grădinăritul, fac totul cu pasiune și dăruire, iar roadele pământului le împart cu prietenii și cu cei dragi. Le dăruiesc în formă naturală sau prelucrată: zacuscă, gemuri, siropuri, sosuri, tocănițe etc..
Terapia din grădina de legume
Au ales, prin urmare, grădinăritul, dar singuri și-au amenajat și exteriorul casei. Cu ajutorul lor am conceput un scurt îndrumar despre ce înseamnă grădinăritul pentru începători.
„Să ai propria grădină poate să fie și distractiv, dar în primul rând îți oferă nebănuite satisfacții. Ce poate fi mai frumos decât să mănânci fructele și legumele pe care le-ai sădit singur, ori să stai seara pe terasă înconjurat de parfumul florilor? La prima vedere, poate părea greu să ai propria grădină, dar dacă pleci la drum cu lecțiile învățate sau dacă ești dispus să înveți și să faci totul cu răbdare, greutățile vor veni la pachet în scurt timp cu recompensele“, au împărtășit cei doi soți, pentru Weekend Adevărul.
Ei susțin că deși la început totul poate părea copleșitor, vor apărea rapid și o serie de avantaje: pe lângă fructele, legumele, florile și ierburile cultivate, aerul curat, mișcarea, energia pe care o dă contactul cu natura, dar și bucuria și relaxarea. Toate se vor dovedi în final a fi „o adevărată terapie“ pentru oamenii de orice vârstă.
„Fiecare grădină este unică. Există mai multe tipuri de grădinărit, în ghivece sau alte recipiente, hidroponic când plantele cresc în apă, aeroponic – când cresc în aer... Noi le-am combinat, iar dintre grădinăritul ornamental, utilitar sau comestibil, l-am ales pe cel din urmă, deși avem ceva și din primele două. Am optat pentru grădina de legume, dar am plantat și pomi fructiferi, iar după ce am terminat casa, ne-am ocupat și de alei, flori, arbuști, gard, pavaj prin curte, anexe. Dar suntem oameni practici de fel“, ne-au mărturisit Mioara şi Achi.
„Fiecare grădină este unică“
Ideal ar fi, spun ei, ca de peisagistică să se ocupe un profesionist, un expert în horticultură și design, deși satisfacția pe care o ai când faci ce-ți dorești cu propriile mâini, chiar dacă nu iese totul ca la carte, este neprețuită.
În peisagistică trebuie ținut cont de câteva reguli de bază, cum ar fi îmbinarea plantelor rezistente, care necesită întreținere redusă, cu florile care au nevoie de atenție sporită, astfel încât tot timpul anului să te bucuri de peisaj.
Cert este că diferența-cheie dintre amenajare și grădinărit se bazează pe selecția și îngrijirea plantelor în zonele amenajate, față de plantele individuale pentru cei cărora le place să-și cultive propria hrană acasă.
Și dacă la o grădină se începe cu o viziune despre cum va arăta ea, când vine vorba despre amenajare peisagistică se pleacă de la un design, înainte de a selecta plantele și a cerceta tipul/tipurile de sol.
Mioara și Achi au avut norocul ca în spatele casei să dețină un teren arabil pe care cultivau de mulți ani tot soiul de fructe și legume, dar de când s-au mutat definitiv, totul a luat amploare: și-au achiziționat un solar, au investit în sistemul de irigație și în tot felul de echipamente care să le facă viața mai ușoară – dar le-au luat pe toate în timp, motiv pentru care au recunoscut că nu știu la cât se ridică investiția.
Primii pași: clima, solul și expunerea la soare
Ei ne-au oferit mici ponturi despre cum să organizezi, să planifici și să amenajezi o grădină de legume, ce anume se poate cultiva în funcție de tipul de sol, cum să fii atent la dăunători, dar prietenos cu animalele care te pot ajuta să ai roadele dorite.
„În primul rând, atunci când te gândești să-ți amenajezi o grădină, indiferent de tipul acesteia, trebuie să ai în vedere trei aspecte: clima, expunerea la soare și tipurile de sol. Spre exemplu, în zona noastră se cultivă din strămoși viță-de-vie, dar solul este propice și pentru pomii fructiferi, și pentru legume și cereale de tot felul. Un simplu test poate dezvălui pH-ul solului. Iar odată ce știi tipul de sol și pH-ul, poți căuta plantele care vor prospera în grădina ta“, arată cei doi.
Solurile acide, spre exemplu, sunt bune pentru arbuștii exotici pe care-i admirăm în țările balcanice, precum rododendronul, leandrul, magnoliile. În timp ce liliacul, lavanda și legumele preferă un sol alcalin.
„Îți poți da seama însă că o plantă nu este potrivită pentru pH-ul solului în care crește atunci când i se îngălbenesc frunzele, nu crește sau are frunze ondulate, spre exemplu. Le poți cultiva însă în ghivece, unde se poți controla mai ușor condițiile solului. Sau poți avea sol mai acid cu aplicații de sulf sau sulfat feros, ori mai alcalin adăugând var. În general, este mult mai ușor să ridici pH-ul solului, decât să-l scazi“, precizează Mioara și Achi.
Cum îți orientezi grădina
Este la fel de important, mai spun proprietarii „Grădinii dintre vii“, să știi cum anume este orientată amenajarea ta, pentru că dacă vei știi de unde răsare soarele, te va ajuta să știi ce și unde să plantezi.
„Pentru noi a fost mai simplu, terenul fiind plat și, prin urmare, este soare pe tot parcursul zilei în orice colțișor. Toată lumea știe că grădinile orientate spre sud sunt însorite, în timp ce cele orientate spre nord sunt adesea umbrite. Cât despre tipul de sol, unele plante prosperă în sol acid, altele în alcalin... Dar un test de sol de la bun început vă poate scăpa de multe experimente și bătăi de cap“, spun ei.
Dacă grădinile urbane sunt nu doar adăpostite, ci beneficiază și de temperaturi mai ridicate față de cele din zona rurală, iar la sud este mai cald decât la nord, grădinile așezate la o altitudine mai mare sau cele din balcon, spre exemplu, sunt mai expuse vânturilor.
Cu un ochi în curtea vecinului, pentru a învăța mai rapid
Contează și cum îți planifici grădina, mai susține cuplul de grădinari vâlceni. Este foarte important ce anume și cum să cultivi corect, pentru că unele plante au nevoie de soare, altele de umbră, unele se dezvoltă doar în anumite soiuri de pământ, altele se pot cultiva doar într-o anumită perioadă. Unele vor mai multă apă, în timp ce altele mai puțină.
„Plantarea corectă asigură faptul că plantele cresc bine și trăiesc mult timp. Este nevoie de timp pentru plivit și pregătit solul înainte de plantare, de udat și adăugat îngrășământ, fertilizanți acolo unde este cazul. Din fericire, tehnologia din ziua de astăzi a făcut posibil ca orice instrucțiune, orice informație, inclusiv pe această temă, să poată fi găsită și online, atunci când nu ești sigur de anumite aspecte. Spre exemplu, un copac plantat prea adânc are șanse mici spre deloc să se prindă, în timp ce dacă este plantat prea la suprafață, rădăcinile sale riscă să se usuce rapid“, explică ei.
Cantitatea de umiditate disponibilă într-o grădină poate varia. Spre exemplu, marginile orientate spre sud sau cele aflate la baza unui perete tind să fie mai uscate, chiar și după ploaie, în timp ce cele aflate la umbră sau lângă o sursă de apă sunt umede. Astfel că este foarte important să ținem cont și de aceste aspecte, și în funcție de ele să plantăm în consecință. „Uneori, însă, e bine să mai arunci un ochi și în grădina vecinului, ca să-ți dai seama ce ar merge și la tine“, recunosc cei doi grădinari.
Udatul și tăiatul
Este o artă să știi și când și cum se udă plantele corect.
„Ca regulă generală, mai bine udați la rădăcină decât frunzele, deoarece rădăcinile absorb apa. Iar udarea lor săptămânală este mai benefică decât cea zilnică, în cantități mai mici. La fel de importantă este și hrănirea cu îngrășământ, fertilizant, la fiecare două săptămâni, în timpul sezonului de creștere (adică primăvara și vara), și va trebui să le hrăniți mai mult dacă nu sunt crescute pe sol, ci în diverse recipiente“, ne învață grădinarii.
La fel de importantă este și tăierea plantelor, chiar dacă, cel puțin până înveți cum să o faci corect, poate părea o activitate descurajantă.
„Dacă știi cum, cât și când să tai o plantă, nu doar că va arăta bine, dar cel mai probabil va înflori și va avea rod cât mai bun. Cheia unei tăieri de succes este să știi când să tunzi și să respecți îndrumările despre cum să faci tăieturile și să modelezi planta. Există o mulțime de ghiduri care-ți arată pas cu pas cum să faci acest lucru, de videoclipuri... Toate informațiile sunt astăzi la un clic distanță“, recomandă cei doi.
Secretele grădinii de legume
Important este să nu uiți, mai spun grădinarii, să te bucuri efectiv de roadele muncii tale. Referindu-se strict la grădina de legume, vâlcenii îi sfătuiesc pe cei care vor să le urmeze exemplul să înceapă cu niște culturi nepretențioase.
„La început, cel puțin, cel mai bine este să crești culturi care necesită puțină întreținere, sunt gata de recoltat într-un timp scurt, au puțini dăunători și suferă puține boli. Cum ar fi spre exemplu: dovleceii, fasolea, sfecla roșie, rucola, ridichi, ardeiul iute și cartofii. Este foarte important să alegi un loc adăpostit și însorit pentru cultivarea legumelor“, sfătuiesc Mioara și Achi.
Excepțiile de la această regulă includ salata și unele ierburi, care preferă umbra parțială. Dar legume precum vânăta, spre exemplu, este indicat să fie plantate abia din al doilea an.
Solul trebuie pregătit dinainte, îndepărtând buruienile și adăugând compost sau bălegar putrezit, nivelat cu grebla.
„Dacă la început mergeam și luam răsaduri de la piață, acum preferăm să punem noi semințele, în recipiente speciale. Așa avem certitudinea că totul este cât mai natural cu putință. Un alt pont pe care l-am da noilor grădinari este ca atunci când cultivă ceva, să țină cont de spațierea dintre răsaduri, de tipurile de plante... Dăunătorii pot fi ținuți la distanță prin tot felul de tertipuri. Spre exemplu, ar fi bine ca plantele mai vulnerabile, precum dovleceii sau salata, să fie plantate spre interiorul grădinii și atunci când sunt suficient de mari, ca să reziste la atacuri“, specifică ei.
Salata, spre exemplu, poate fi semănată și în ghivece și poate fi recoltată prin tăiere.
Există, de asemenea, soiuri de roșii care nu au nevoie să fie suspendate, sau altele care cresc la fel de bine în seră, cât și în aer liber.
În cazul cartofilor timpurii, ei pot fi recoltați după câteva săptămâni de când au fost puși în pământ.
Semințele de ridichi sunt destul de mari și, prin urmare, ușor de semănat și nu necesită rărire. De asemenea, sunt gata de recoltat în doar câteva săptămâni.
Și ardeii iuți pot crește inclusiv pe pervazul ferestrei, în ghiveci, în zone cât mai însorite. Pot fi cultivați până la primele înghețuri.
Iar dovleceii sunt apreciați pentru că produc o recoltă abundentă din doar câteva plante. Pământul fertil și udatul în mod regulat reprezintă cheia succesului pentru o producție bogată.
Dăunătorii mai puțin răi
Ideal ar fi să pornești pe un astfel de drum cu parcele mici, la modul experimental. Iar parcelele pe care nu se lucrează, pentru a nu fi invadate de buruieni, pot fi acoperite cu carton sau plastic.
„Majoritatea dăunătorilor de grădină nu fac prea mult rău plantelor și pot fi lăsați în pace – există o mulțime de prădători naturali care îi vor ține sub control. Dar când avem de-a face cu o infestare, trebuie acționat rapid. Însă un număr tot mai mare de dăunători, precum afidele sau melcii, ajută să ne păstrăm plantele în siguranță și ne scutesc de multe bătăi de cap“, menționează Mioara și Achi.
Încă din școală am aflat că fauna sălbatică nu reprezintă un inamic pentru grădinărit, chiar dacă insectele și larvele lor atacă plantele, păsările mănâncă fructele, iar alte animale ciugulesc semințele și tot așa. Fauna sălbatică poate fi utilă în grădină.
„Păsările mănâncă o varietate de dăunători de grădină, inclusiv melci, afide și omizi. Albinele polenizează culturile... O grădină nu ar fi nici pe jumătate la fel de productivă fără fauna ei sălbatică – de la broaște până la arici, albine, fluturi și păsări. Crearea de habitate pentru acestea și învățarea de a împărtăși grădina cu ele credem că reprezintă cheia pentru a te bucura de acest spațiu“, detaliază cei doi grădinari.
Compostul deșeurilor din bucătărie, o soluție smart pentru grădină
Benefică pentru mediu, faună și propriul buzunar ar fi, spre exemplu, și compostarea deșeurilor din bucătărie. Lăsate să se descompună timp de un an, ar putea fi folosite mai apoi ca îngrășământ pentru plantele din grădină. Este o idee pe care tot mai des o iau în calcul tinerele generații.
„Este important ca solul să fie fertil și bogat în nutrienți, ca plantele să prospere. Noi folosim, de asemenea, îngrășământ natural, pe care-l procurăm din grajdurile vecinilor“, mai spun Mioara și Achi.
Proprietarii „Grădinii dintre vii“ au recunoscut și că le-ar trebui zile în șir ca să ne povestească doar ce au învățat ei din greșeli, prin experimente, dar și de la alții, despre tot ce înseamnă grădinărit.
Important, mai spun ei, este însă să te înarmezi cu răbdare și consecvență, pentru că rezultatele nu vor întârzia să apară.
Se încarcă comentariile...
