Zece locuri de neratat în Iași, capitala Moldovei. „Aici s-a aflat centrul puterii politice în Țara Moldovei”
0De la memoria ruinelor Curții Domnești, până la Delta Moldovei și de la mănăstirile fortificate, până la crâșma prieteniei dintre Eminescu și Creangă, Iașiul este un loc pe care toți românii ar trebuie să-l viziteze, măcar o dată în viață.
Iașul este un oraș plin de istorie, care în ultimii ani începe să îmbine trecutul cu prezentul și cu viitorul, noul cu vechiul. Politicieni, scriitori, ingineri și artiști, cu toții și-au lăsat amprenta asupra capitalei Moldovei.
Într-o scriere din 1851 a fostului consul german la București și Iași, Wilhelm Kotzebue, tradusă în „Convorbiri Literare“ în 1887, se arată: „Iașul nu are un caracter unitar pentru toate părțile orașului: fiecare mahala își are caracterul propriu. Din curțile boerești care se ascundeau în dosul unor ziduri mari spre a se feri de contactul cu bordeele de prinprejur, pe vremea cînd bântuia ciuma prin țară, n’au mai remas decît cîte una pe ici pe colo; cea mai mare parte din ziduri a trebuit să facă loc clădirilor mari, și locuințele săracilor din vecinătate au dispărut“.
Astăzi, însă, fiecare mahala – acum cartier – împletește cumva mănăstirile fortificate cu cluburile underground. În ultimii ani, şi proiectele culturale au luat amploare la Iaşi. Unele dintre ele au rezistat chiar şi în perioada pandemică. Totodată, capitala Moldovei a atras atenţia şi regizorilor de film, care au transformat străzile oraşului într-un adevărat platou de filmare. În 2021, de exemplu, cunoscutul regizor Iura Luncaşu a revenit la Iaşi, unde a filmat noul său film, „Love Sorry“, o comedie care scoate în evidenţă orașul şi principalele sale obiective.
Palatul Culturii și Ceasul din Turn
De departe, unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Iași este Palatul Culturii, care este, totodată, cel mai mare muzeu din România. Are 36.000 de mp și devansează Muzeul Național de Istorie a României.
Când vorbesc despre Palatul Culturii din Iași, toți istoricii evidențiază memoria ruinelor Curții Domnești din Iași. În anii ’60, când s-a amenajat Teatrul de Vară, arheologii au scos la lumină vestigii ale Curţii de odinioară, însă deasupra lor s-a pus atunci o placă de beton. După 2007, odată cu realizarea celui mai mare ansamblu comercial din Iaşi, investitorul s-a angajat să conserve ruinele şi să le introducă în circuitul turistic.
„Aici a fost capitala Moldovei și iată că încă mai sunt urme ale acelei epoci. Mulți se întreabă ce mai pot vedea din ceea ce a fost Curtea Domnească și de ce este ea importantă. Aici s-a aflat centrul puterii politice în Țara Moldovei. Aici stătea domnul țării, de aici dădea porunci. Aici aduna armata. Era, practic, inima puterii în Țara Moldovei din acele vremuri. Noi astăzi vedem clădirea care s-a ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești, adică Palatul Culturii de astăzi“, spune istoricul Laurențiu Rădvan.
Istoria este la ea acasă în Palatul Culturii din Iași, de la parter până la cel mai înalt punct al clădirii, acolo unde se află ceasul din turn. Întregul sistem al ceasului se întinde pe trei etaje – asta înseamnă că are o lungime de aproape 25 de metri, cântăreşte câteva tone şi are sute de piese.
„Ceasul este cu carillon, asta înseamnă a cânta din clopote. Deci, avem opt clopote sus, în camera următoare. Fiecare clopot este o notă muzicală. Dacă avem opt, putem cânta orice vrem noi“, explică Ion Cristea, ceasornicar.
Clopotele sunt, practic, la 50 de metri sub acoperişul impunătoarei clădiri. De câțiva ani, este deschis pentru turiști. În Turnul Palatului Culturii din Iaşi a urcat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a fost uimit de acest mecanism care controlează maşinăria.
Palatul Culturii din Iași poate fi vizitat de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Prețul unui bilet unic este de 60 lei/adult. Acest bilet asigură accesul în toate cele patru muzee pe care le găzduiește: Muzeul Ştiinței și Tehnicii „Ştefan Procopiu“, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei. Turnul cu ceas poate fi vizitat separat, biletul costând 16 lei.
Oraşul celor 100 de biserici
Se spune că la Iaşi, din orice loc te-ai afla, poţi vedea turla unei biserici. Unele renumite, altele mai puţin cunoscute, toate stau mărturie istoriei şi sunt pregătite de a fi puse pe itinerarul oricărui turist care vizitează capitala Moldovei.
Vizitatorul laic poate admira la Iaşi priveliştea din Turnul Goliei şi poveştile cu diaconul Creangă, armonia de arce ale coloanelor din marmură de la Biserica Bărboi, dantelăria din piatră de la Trei Ierarhi sau pictura Familiei Regale de la Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“.
„Eu găsesc fascinantă combinaţia între stilurile de arhitectură, pentru că avem şi biserici noi şi biserici cu vechime, cu tradiţie. Şi frescă, şi mozaic. Orice turist, orice pelerin, oricât de riguros ar fi în căutările sale, găseşte ceva la noi în oraş. Sunt lucruri pentru toate gusturile. Turiştii străini, mai ales, sunt surprinşi de varietatea bisericilor şi de numărul de vieţuitori monahi“, spune Alexandra Budu, ghid turistic.
Cel mai vechi lăcaş de cult din oraş este Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“, chiar dacă există ezitări privind datarea edificiului. Se spune că pe acest loc ar mai fi existat biserici din lemn sau din piatră, dar vestigiile s-au risipit.
Este știut deja că baldachinul cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Catedrala Mitropolitană reprezintă epicentrul vieţii ortodoxe la Iaşi şi atrage anual sute de mii de pelerini din tot estul Europei.
Potrivit ghidului turistic Alexandra Budu, turiştilor le trebuie măcar o săptămână ca să guste din toate, să meargă şi la bisericile din zona centrală, să meargă şi la mănăstiri şi să o facă pe tihnă – de la bisericile de dată mai recentă, cum e biserica nou-sfinţită din Cantemir, de pe Bulevardul Decebal, până la zona centrală, unde găsim edificiile vechi Golia, Trei Ierarhi, Bărboi – fiecare cu povestea ei.
Prima și cea mai mare grădină botanică din România
Pe lista obiectivelor turistice de neratat pentru turiștii care ajung în Iași se află și Grădina Botanică. Aflată pe celebrul deal al Copoului, a fost prima grădină botanică din România, înființată în 1856. După războaiele mondiale, Grădina Botanică din Iași a fost reorganizată și extinsă, fiind una dintre cele mai mari și mai frumoase din țară.
Indiferent de anotimp, Grădina Botanică din Iași este o explozie de culori şi de gingăşie, un elogiu adus naturii şi o expresie sublimă a cercetării. „Vizitatorii pot admira în interiorul serelor un număr de peste 2.500 de taxoni cu valoare științifică, în mii de exemplare. Complexitatea speciilor de plante este atât de diversă, anual înflorind specii diferite“, explică prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu“ din Iași.
Programul de vizitare este de luni până duminică, în intervalul orar 09:00-20:00 pentru exterior. În zilele de luni și miercuri, serele sunt închise pentru efectuarea unor tratamente contra bolilor cu care se pot confrunta plantele.
Delta din Moldova
Pescuit sportiv, pensiune și restaurant pescăresc, la doar 25 de kilometri de Iași, acolo unde, plină de viață, își așteaptă turiștii Delta Moldovei. Este un loc de o frumusețe rară, dar care este prea puțin cunoscut. Este o zonă de peste 1.200 de hectare, casa a peste 20.000 de specii de păsări și pești.
Este paradisul care s-a format în urma acumulării, în lacul Jijia, a mai multor râuri din zonă, în ultimii 40 de ani. Delta Moldovei a devenit, în 2020, și arie protejată UNESCO.
Vizitatorii se pot caza la pensiunea din zonă. O cameră dublă poate ajunge la 300 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus și tot felul de bunătăți din pește, preparate după rețete tradiționale.
În plin sezon turistic, cine se încumetă să facă o plimbare cu barca pe luciul celor 50 de heleștee din Larga Jijia poate asista la un spectacol fascinant, mai ales atunci când sutele de păsări își iau zborul. Prețul pentru a închiria o barcă sau un caiac pentru o oră este de 30 de lei.
Martora întâlnirilor dintre Eminescu și Veronica
Râpa Galbenă sau Esplanada Elisabeta a rămas până astăzi un loc de promenadă și de întâlnire pentru ieșeni și studenți, dar și un obiectiv turistic pentru cei care vizitează Iașul. A fost inclusă în anul 2004 pe lista monumentelor istorice, în acea perioadă începându-se și mai multe lucrări de renovare, care au durat până în anul 2007.
Râpa este o zonă situată la poalele dealului Copou, fiind străbătută de numeroase izvoare subterane. Însă, un detaliu care atrage atenția este că aici își dădeau întâlnire Mihai Eminescu și Veronica Micle. Astfel, nu e deloc întâmplător și surprinzător faptul că mulți îndrăgostiți aleg în ziua nunții să facă fotografii în această zonă istorică a municipiului.
Nu este nevoie nici de respectarea unui program de vizită, nici de bilet. În zonă au fost deschise mai multe cafenele, profitându-se de locația centrală, Râpa Galbenă aflându-se la doar câțiva metri de Biblioteca Centrală Universitară şi de Casa de Cultură a Studenților din Iași.
Pe lângă acestea, Iașul are și unul dintre cele mai frumoase teatre din țară – Teatrul Națională „Vasile Alecsandri” din Iași, dar și renumitul Castel de la Miclăușeni sau Palatul Cuza de la Ruginoasa.
Bibliotecile – cele mai vechi și cele mai frumoase
Iașul, care este și centru universitar, se înalță, parcă, spre Cerul Literaturii prin zidurile unora dintre cele mai cunoscute și mai spectaculoase biblioteci din țară și chiar din lume: Biblioteca Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ și Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“.
Una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume se află la Iaşi și aparţine Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“. Este vizitată frecvent nu doar de cititori, ci și de turiștii de pretutindeni. „Această bibliotecă face parte din Palatul Universitar de la Copou. Palat care a fost proiectat de un mare arhitect elvețian, care și-a legat numele de România: arhitectul Louis Blanc“, explică prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin, prorector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“.
Fondul de carte prezent în bibliotecă este de aproape un milion de volume, în mare parte lucrări tehnice, dar sunt și tipărituri ce reprezintă dimensiunea universală a bibliotecii. Deși trăim în era tehnologiei, în care totul poate fi stocat online, nimic nu se compară cu parfumul cărților vechi dintr-o bibliotecă în care sunt adunate milioane de povești și istorii captivante.
De asemenea, și cea mai veche bibliotecă universitară din România se află la Iași. Îi poartă numele marelui poet Mihai Eminescu și este impresionantă prin frumusețea arhitecturală. Printre cele mai importante încăperi ce pot fi vizitate sunt Aula, renumită pentru acustica deosebită, și Sala Hasdeu. Însă, la cerere, turiștii pot vizita și depozitele cu numeroasele comori literare ascunse, dar nu numai.
Persoanele care doresc să viziteze Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi trebuie să folosească calendarul de pe site-ul www.bcu-iasi.ro. Rezervările se fac pentru grupuri de maximum zece persoane, iar taxa de vizitare este de 20 de lei/adult și 10 lei/copil.
Casa Muzeelor Iaşi, un loc al memoriei
Din vara anului 2021, în Iaşi, cinci muzee sunt găzduite de aceeaşi clădire: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism şi Muzeul Pogromului. Este vorba despre Casa Muzeelor care este, cu adevărat, un spaţiu închinat artei şi istoriei care promite o experienţă culturală interactivă.
Astfel, la Iaşi, Emil Brumaru are o cameră cu multe cărţi şi ceşti de cafea. Acum, şi poezia are un muzeu al ei. La fel şi copilăria trăită în comunism. Vizitatorii se pot bucura, de exemplu, de Muzeul Poezie(i), care este de fapt un loc atipic, dedicat artelor vizuale, numitorul comun fiind ideea de poezie, lucru care nu mai există în România.
„Cinci muzee, dintre care patru sunt realizate de Muzeul Literaturii Române din Iaşi. Unul va fi preluat în administrare, Muzeul Pogromului de la Iaşi, care este realizat de Consiliul Judeţean Iaşi. Celelalte patru sunt: Muzeul Literaturii Române, care este mutat practic, ca idee, ca denumire, din Casa Pogor, aici. Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc – pentru că aici a existat primul teatru profesionist în limba idiş din lume – şi Muzeul Copilăriei în Comunism, muzeul care a plecat de la ideea USLIP de a dona o sală de clasă“, explică Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Literaturii Române Iaşi.
Casa Muzeelor din Iași poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).
Bojdeuca lui Ion Creangă
Bojdeuca lui Ion Creangă, cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, este în prezent închisă, pentru lucrări de reabilitare. Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi este primul muzeu literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918.
Casa l-a găzduit pe marele scriitor din vara anului 1872, când acesta a fost răspopit, până la moartea sa în 1889. „Poveştile“ şi „Amintirile din copilărie“ au fost scrise în acest loc, iar în vara şi toamna anului 1876 a locuit aici şi Mihai Eminescu.
Reprezentanții Consiliului Județean Iași spun că lucrările la Bojdeuca lui Ion Creangă sunt în curs de finalizare, fără a da însă un termen la care edificiul va putea fi redeschis turiștilor. Investiția este de 1.8 milioane de euro și face parte din proiectul „Călător pe meridiane culturale“.
În capitala Moldovei mai sunt și alte case memoriale care pot fi vizitate, printre acestea se numără cea a Otiliei Cazimir, a lui George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu şi Mihail Kogălniceanu.
Crâșma prieteniei
Și prânzul sau cina amintesc la Iași de marii scriitori români, de membri ai Societăţii „Junimea“. La Bolta Rece, un restaurant de tradiție din Iași, își încheiau o parte dintre agapele lor. La unele întâlniri, se citeau scrisori care încălzeau inimile şi care erau o formulă de informare cu ştirile din ţară şi din străinătate.
Maiorescu, Negruzzi, Eminescu, Creangă, Bodnărescu, Panu, Vârgolici, Naum, Culianu, Xenopol, Slavici, Pogor au fost trecători prin aceste locuri, prin bolţile şi cramele moldoveneşti.
În final, a rămas cu denumirea de „crâșma prieteniei dintre Eminescu și Creangă“, tocmai pentru serile pe care le petreceau cei doi în acest local care pulsează de istorie.
Neapărat, fiecare turist care ajunge în Iași și trece pe la Bolta Rece trebuie să vadă și hrubele din subsolul restaurantului, despre care se spune că sunt parte a unei vechi rețele kilometrice de tuneluri pe sub oraș.
Se încarcă comentariile...
