Un mare baraj din România, în blocaj. Recepția lucrărilor a fost revocată VIDEO
0Barajul Mihăileni din Hunedoara, construit în trei decenii și jumătate, a fost inaugurat cu fast în primăvara acestui an, însă recent procesul verbal de recepție a lucrărilor a fost revocat.
Lucrările la barajul Mihăileni de pe râul Crișul Alb au fost finalizate în luna martie 2022, la 36 de ani de la începerea construcției, însă, recent, procesul verbal de recepție parțială a investiției a fost revocat de Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.
Între timp, organizația neguvernamentală Declic a chemat în instanță Apele Române și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai 2022, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula amenajare alacului de acumulare. Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani.
Corpul barajului - finalizat, lucrările la acumulare - blocate
Până la 31 martie 2022, potrivit Administrației Naționale a Apelor Române au fost finalizate: barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, inclusiv montajul echipamentelor hidromecanice; drumul de exploatare de pe malul stâng, pe o lungime de 3,60 kilometri, devierea Drumului Naţional 74 din care s-au executat 3,52 kilometri (din totalul de 4,6 kilometri), trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.
În procesul verbal de recepție se arăta că lucrările au fost executate în baza Autorizaţiei de construire nr. 69/2640 din data de 22 apeilie 1987 ,emisă de autoritățile județene din Hunedoara, valabilă pe o perioadă nedeterminată.
Până în anul 2023, autoritățile anunțau că urmau să fie finalizate şi celelalte componente ale investiţiei: devierea Drumului Naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 kilometri; devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu podul peste râul Crişul Alb la coada lacului; strămutarea celor 5,5 kilometri ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare; amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni; amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia.
În urma deciziilor instanțelor, lucrările de amenajare a lacului de acumulare nu au mai putut continua. Administratorii barajului au decis revocarea procesului verbal de recepție a lucrărilor la investiție, arătând că în document nu au fost clar identificate şi enumerate măsurile de conservare a lucrărilor executate.
„Comisia va întocmi un nou proces-verbal de recepţie parţială în momentul identificării şi comunicării de către proiectant a măsurilor de conservare a lucrărilor executate”, se arăta în procesul verbal, citat într-o decizie a Tribunalului Cluj.
În prezent, mai multe procese între organizația neguvernamentală și autoritățile statului român vizează lucrările la Acumularea Mihăileni.
Barajul de pe râul Crișul Alb, început în anii ´80
Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, în comuna Buceș, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.
Acumularea de pe râul Crişul Alb a rămas, în schimb, unul dintre cele circa 30 de proiecte hidrotehnice începute înainte de 1989 în România şi nefinalizate în următoarele trei decenii. De această investiţie urmau să beneficieze comunităţile din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp.
Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier.
După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.
Statul român a alocat până în prezent peste 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei, informau reprezentanții Apelor Române.
Se încarcă comentariile...
