Colosul din Retezat, măcinat de un fenomen necontrolat. Natura dezlănțuită peste Lacul Gura Apelor VIDEO

0
0

Lacul Gura Apelor a fost amenajat la peste 1.000 de metri în inima Munților Retezat, într-o zonă care a pus mari probleme constructorilor. Fenomenele necontrolate continuă să afecteze lucrarea de anvergură.

Lacul Gura Apelor. Foto: Daniel Guță
Lacul Gura Apelor. Foto: Daniel Guță

Alunecările de teren au loc frecvent în zona lacului de acumulare Gura Apelor din Retezat (județul Hunedoara) și afectează nu numai împrejurimile acestuia, dar și malurile sale. Urmele adânci lăsate de surpările versanților sunt vizibile în mai multe locuri pe țărmul lacului. Unele se întind pe suprafețe de sute de metri pătrați și ajung până la drumurile forestiere de pe mal, în timp ce bazele alunecărilor se pierd sub nivelul apei.

Fenomenul surpărilor poate fi observat și în alte locuri, traversate de ultimii kilometri ai drumului județean care urcă la barajul din Retezat. Frecvent, pe drumul spre lacul din munți se prăvălesc stânci, bolovani și trunchiuri de copaci, desprinse din munte, transformând traseul într-unul riscant pentru șoferi.

Lacul de acumulare, la nivel maxim în 2021

În vara anului trecut, la 35 de ani de la inaugurarea barajului Gura Apelor din Retezat, lacul său de acumulare a atins, pentru prima dată în istorie, nivelul maxim de umplere la care a fost proiectat, de 1.072,5 metri deasupra Mării (mdM). Procedura de umplere s-a derulat etapizat, pe parcursul a doi ani.

„În 16 august 2021 Hidroelectrica a finalizat procedura de umplere la cota NNR (nivel normal de retenție) – 1072,5 mdm a lacului Gura Apelor, apartinând AHE Răul Mare Retezat, Sucursala Hațeg, precum și la inaugurarea obiectivului, care – cu această ocazie, a fost dat în exploatare în parametrii inițial proiectați. Lucrările, demarate în anul 1976, s-au derulat pe parcursul a mai bine de 30 de ani, însă recepția finală a fost amânată de-a lungul timpului pe fondul constatării unor exfiltratii în exces în zona versantului stâng și a necesității finalizării drumului de contur. Ulterior efectuării unor operațiuni de injecție de beton și consolidări specifice, obiectivul a trecut prin proceduri de evaluare a siguranței, în anul 2020, managementul companiei luând decizia de a proceda la recepția finală”, informa Hidroelectrica, în august 2021.

Umplerea lacului a făcut ca acesta să ocupe în urmă cu un an 360 de hectare și să cumuleze 220 milioane de metri cubi de apă. Procesul a fost necesar pentru a stabili nivelul de plecare al noilor echipamentelor ale centralei de la Gura Apelor, aflată în proces de retehnologizare – o investiție estimată la circa 77 de milioane de euro.

Alunecări de teren pe malurile lacului

După ce lacul de acumulare a atins cota maximă, nivelul său a fost scăzut treptat, iar malurile inundate au ieșit de sub ape. Odată cu reducerea suprafeței inundate de apă au ieșit la iveală zonele de pe maluri afectate de alunecări de teren. În mai multe locuri de pe ambele maluri se observă surpările de versanți, rezultat al instabilității acestora.

Alunecare de teren pe malul stâng. Foto: Daniel Guță
Alunecare de teren pe malul stâng. Foto: Daniel Guță

Unele, de pe malul stâng, au fost puse sub observație încă din anul 2020, când Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Haţeg a solicitat o expertiză tehnică, necesară pentru instituirea unui control asupra fenomenului şi măsurilor de intervenţie pentru stoparea acestuia, pentru ca lacul de acumulare Gura Apelor şi barajul său să poată funcţiona în condiţii de siguranţă.

„Echilibrul local în zona versantului stâng al cuvetei lacului de acumulare Gura Apelor a fost deranjat prin acţiunea simultană a mai multor factori posibili, dând naştere unui început de alunecare de teren. Alunecarea se află în fază incipientă, lentă, fără antrenare de formaţiuni de roci consolidate”, arată un raport al companiei.

Au înfruntat capriciile naturii pentru colosul din munți

Mii de oameni au lucrat la Amenajarea Râul Mare – Retezat, care avea să cuprindă barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, cu o putere instalată de aproape 349 MW. Lucrările au demarat la mijlocul anilor ´70 și nu au fost lipsite de controverse. Proiectul hidroenergetic a fost contestat de câţiva scriitori, activişti şi oameni de ştiinţă, din cercuri restrânse, care deplângeau distrugerea unei zone sălbatice, Gura Apelor - Retezat și pierderea potenţialului ştiinţific al acesteia. „Efectul va fi cel de distrugere a unei zone mari în care se află păduri virgine de fagi şi de molid, populate de urşi, cerbi, lupi și de plante rare. Importanţa sitului este cunoscută în întreaga Europă”, arătau telegramele confidenţiale din 1975 ale Ambasadei SUA.

Alunecare de teren pe malul drept. Foto: Daniel Guță
Alunecare de teren pe malul drept. Foto: Daniel Guță

Înainte de a începe amenajarea hidroenergetică de la peste 1.000 de metri din munți, ţinutul ocupat de lacul de acumulare Gura Apelor şi de marele baraj din Retezat era un loc sălbatic, scăldat de apele râului Lăpuşnicul Mare şi ale afluenţilor săi, cunoscut ca traseu turistic important din Carpați. În vecinătatea lui se află Rezervația științifică Gemenele – din Parcul Național Retezat, un adevărat sanctuar al naturii, recunoscut încă de la începutul secolului XX.

Lucrările de construcție a barajului din Retezat și de înființare a lacului său de acumulare au durat peste un deceniu, s-au derulat în condiții dificile și au fost întrerupte în mai multe rânduri, din cauza capriciilor naturii. Inundațiile, alunecările de teren, înghețul și avalanșele au făcut pagube importante pe șantierul uriaș din inima munților.

Torenții au ucis 14 oameni

Acumularea din Retezat, inaugurată în 1986, a dus la defrişarea a peste 450 de hectare de pădure odată cu realizarea cuvetei lacului, la construcţia unei rețele de tuneluri și captări subterane de peste 50 de kilometri, la preluarea apelor a 12 pârâuri, la construcția hidrocentralei subterane Retezat și a mai multor drumuri şi colonii muncitoreşti, într-o zonă faimoasă pentru sălbăticia ei.

„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.

Barajul Gura Apelor, înalt de aproape 170 de metri, din anrocamente, grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase, era la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Lacul său de acumulare, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri şi un volum de până la 210 milioane de metri cubi de apă. Hidrocentrala subterană din Retezat este a doua ca putere de pe râurile interioare din ţară, după cea de pe râul Lotru.

Povestea lacului de acumulare este legată și de una din marile tragedii cauzate de inundații în România. În vara anului 1999, o colonie muncitorească aflată la poalele barajului Gura Apelor a fost aproape ștearsă de pe fața pământului, din cauza viiturilor, iar 14 oameni care locuiau în clădirile sale au murit.

„Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, arăta inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica.

Inginerul arăta însă că dacă nu ar fi existat barajul din munți, urmările inundațiilor din vara anului 1999 ar fi fost cu mult mai dezastruoase pentru așezările de pe văile traversate de Râul Mare.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri