Cum au ajuns liliecii și urșii „vinovați” de blocajul marilor șantiere din vest
0Protejarea liliecilor, a urșilor și a unor specii de pești s-a numărat printre motivele controversate pentru care mai multe proiecte de anvergură derulate în județul Hunedoara au fost blocate, suspendate sau întârziate.
În județul Hunedoara, unul dintre primele mari proiecte contestate din cauza prejudiciilor pe care urma să le aducă mediului a demarat la mijlocul anilor ´70.
Atunci, în inima Retezatului – prima rezervaţie naţională din România, au început lucrările la Amenajarea Râul Mare – Retezat, care avea să cuprindă barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, cu o putere instalată de aproape 349 MW.
Retezatul, unul dintre puținele proiecte contestate înainte de 1990
Proiectul hidroenergetic a fost contestat de câţiva scriitori, activişti şi oameni de ştiinţă, din cercuri restrânse, care deplângeau pierderea potenţialului ştiinţific al zonei afectate, arătau notele informative transmise în 1975 de Ambasada Statelor Unite ale Americii, către Departamentul de Stat al SUA, în 1975.
„Efectul va fi cel de distrugere a unei zone mari în care se află păduri virgine de fagi şi de molid, populate de urşi, cerbi, lupi și de plante rare. Importanţa sitului este cunoscută în întreaga Europă. Impactul asupra mediului va fi cu mult mai mare decât beneficiile modestului câştig al Kilovaţilor sau controlul marginal al inundaţiilor. Impactul proiectului de pe Râul Mare va fi de distrugere a ceea ce este poate ultimul râu sălbatic al României şi va afecta rezervaţia ştiinţifică – sanctuar din inima Parcului Naţional Retezat”, arătau telegramele confidenţiale din 1975 ale Ambasadei SUA, publicate ulterior pe wikileaks.org.
Într-un răspuns transmis Băncii Mondiale, statul român se angajase să reducă impactul negativ pe care proiectul urma să îl aibă asupra mediului.
Timp de peste un deceniu, cât au durat lucrările din Retezat, singurele lucruri care au mai blocat temporar investiția au ținut de capriciile naturii din zona de munte dificil de exploatat. Amenajarea din Retezat, inaugurată în 1986, a dus la defrişarea a peste 450 de hectare de pădure odată cu realizarea cuvetei lacului, la construcţia unei rețele de tuneluri și captări subterane de peste 50 de kilometri, la preluarea apelor a 12 pârâuri, la construcția hidrocentralei subterane Retezat și a mai multor drumuri şi colonii muncitoreşti, într-o zonă faimoasă pentru sălbăticia ei.
Dacă în anii ´70, defrișarea a peste 450 de hectare de pădure într-un parc național și afectarea unuia dintre cele mai sălbatice râuri din Europa nu au putut amenința derularea proiectului din Retezat, în ultimii ani, mai multe investiții ample derulate în județul Hunedoara au fost oprite sau suspendate în urma reclamațiilor unor organizații de mediu. Unele dintre motivele invocate au stârnit controverse.
Liliecii, puși de-a curmezișul în fața autostrăzii
O colonie de lilieci descoperită într-o peșteră de pe dealul satului Șoimuș a întârziat cu aproape trei ani finalizarea lucrărilor la 22 de kilometri din Autostrada Lugoj – Deva.
Lucrările la Lotul IV al autostrăzii A1, din vestul României, au început în primăvara anului 2014 și trebuiau realizate, conform contractului.
În 2014, sesizările primite de Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara cu privire la existenţa liliecilor într-o grotă de pe versant au dus la suspendarea construcțiilor în zonă. Timp de un an, peştera a fost monitorizată de specialişti, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecţie.
A fost nevoie însă de noi avize de mediu şi de construcţie, pentru continuarea lucrărilor, obţinute abia la începutul anului 2017. Între timp, proiectanţii au decis ca după relocarea celor câteva zburătoare care se adăposteau uneori în grotă, întreg dealul să fie excavat. Mai puţin de 10 lilieci au fost luaţi din grotă în septembrie 2017, iar la scurt timp a început nivelarea versantului.
Constructorii au reluat lucrările în 2017 şi au lucrat până în vara anului 2019, iar sute de mii de metri cubi de rocă au fost eliminaţi din versant pentru a face loc uneia dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură din România ultimelor trei decenii, numită acum „Dealul Liliecilor”.
Peștii din Crișul Alb, printre problemele barajului construit în 35 de ani
În nordul județului Hunedoara, pe valea Crișului Alb, lucrările la Acumularea Mihăileni au început la mijlocul anilor ´80, când în zonă funcționau mai multe exploatări miniere.
Barajul a fost construit în cea mai mare parte înainte de 1990, iar în ultimii ani statul român a alocat fonduri pentru finalizarea investiției, atât la corpul barajului, cât și pentru lacul său de acumulare și pentru șoseaua construită în jurul acestuia. În luna martie, barajul Mihăileni a fost inaugurat și recepționat de Apele Române, în prezența ministrului Tanczos Barna, al Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Însă, tot în primăvara acestui an, lucrările de amenajare a lacului său de acumulare au fost, însă, suspendate, în urma reclamațiilor unei organizații de mediu. Asociaţia Declic a sesizat lipsa unei autorizații de construcție valabilă (cea veche data din 1987) și a obținut, printr-o decizie a Tribunalului Cluj, oprirea temporară a continuării proiectului început de regimul Ceaușescu.
Reprezentanții organizației neguvernamentale au mai arătat, în instanță, că nu există studii de mediu cu privire la proiect şi că impactului ecologic al acestuia constă în deteriorarea râului, în afectarea sitului Natura 2000 Defileul Crişului Alb, aflat în aval și desemnat pentru șapte specii de peşti și va duce la defrișarea unor suprafețe de păduri din perimetrul viitorului lac.
„Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval, alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum şi producerea de energie electrică”, arăta Administraţia Apele Române.
Statul român a alocat până în prezent peste 148 de milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Tunelurile pentru urși, așteptate de un deceniu
Circa nouă kilometri din cei 100 de kilometri ai Autostrăzii Lugoj – Deva au rămas nefinalizați, iar lucrările așteptate de aproape un deceniu se află abia în stadiul licitației publice. Motivul principal al întârzierii îl reprezintă demersurile făcute încă din 2010 de către organizațiile de mediu, pentru construcția unor culoare de trecere peste autostradă a carnivorelor mari, așa numitele „tuneluri pentru urși”.
Sectorul viitoarelor tuneluri se află între localitățile Holdea şi Margina, unde Acordul de mediu necesar investiției vizează construcţia unor ecoducte cu o lungime totală de peste doi kilometri, necesare pentru a evita problemele de stabilitate şi impactul negativ cu implicaţii majore asupra mediului.
Lucrările la Autostrada Lugoj – Deva au început în urmă cu peste un deceniu. În 2017, fosta CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR) a renunţat la execuţia sectorului de circa 10 kilometri, de la limita județelor Tiiș și Hunedoara, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte, în lungime totală de peste doi kilometri.
Derularea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia sectorului cu tuneluri, între Holdea şi Margina, a suferit întârzieri, în ciuda optimismului pe care autorităţile şi politicienii l-au afişat de-a lungul timpului, cu privire la termenele de finalizare a investiţiei.
Aşa-numitele pasaje pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene. Ele ar urma să faciliteze traversarea autostrăzii printr-un „culoar verde”, destinat carnivorelor mari din zona Munţilor Apuseni, a Munţilor Poiana Ruscă și a Defileului Mureşului.
În luna iunie, șase oferte au fost depuse la licitaţia publică organizată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru construcția sectorului cu tuneluri. Valoarea estimată a contractului pentru lucrări este între 2,28 şi 2,59 miliarde de lei, fără TVA, iar finanţarea este asigurată de statul român prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Termenul de finalizare prevăzut este 11 luni proiectare şi 34 de luni execuţie, conform documentaţiei de atribuire.
În județul Hunedoara și alte investiții au rămas suspendate în urma reclamațiilor cu privire la încălcarea legislației de mediu, la protejarea unor situri Natura 2000 și a faunei lor. Printre ele se numără realizarea unor microhidrocentrale pe râurile Jiu, Taia și Râul Alb și înființarea unor exploatări miniere în Munții Metaliferi.
Se încarcă comentariile...
