Ţinutul Pădurenilor. Magia iernii aduce turişti într-un loc aproape părăsit | FOTO VIDEO
0
Zăpezile transformă satele cele mai îndepărtate din Ţinutul Pădurenilor în zone turistice cu un farmec aparte, căutate de amatorii de săniuş şi de excursii pe munte, dar şi de cei atraşi de arhaismul şi de sălbăticia locurilor din Munţii Poiana Ruscă.
Comunele Cerbăl, Lelese, Bunila şi Bătrâna, cele mai mici din Ţinutul Pădurenilor – o regiune din Munţii Poiana Ruscă, aflată în judeţul Hunedoara – numără împreună mai puţin de 1.200 de locuitori.
GALERIE FOTO - IARNA ÎN ŢINUTUL PĂDURENILOR
Satele din componenţa lor, multe înfiinţate în timpul Evului Mediu, pe culmi înconjurate de păduri vaste, sunt printre cele mai depopulate din România. Unele mai sunt ţinute în viaţă de câţiva bătrâni, în timp ce cătunele cele mai retrase din munţi au rămas pustii.
Cel mai izolat sat din văile pădurenilor ascunde o „comoară” uitată în mijlocul sălbăticiei VIDEO
Splendoarea costumelor populare din Ţinutul Pădurenilor: portul este unic în România FOTO
Iarna, când mulţi dintre oamenii care trăiesc aici îşi încuie gospodăriile şi se mută în apartamentele şi în casele din Hunedoara, izolarea în care se afundă satele este şi mai accentuată.
Migraţia pădurenilor spre oraş a început după Al Doilea Război Mondial, când Hunedoara a început să se dezvolte într-unul dintre marile centre industriale ale României şi absorbea forţa de muncă din împrejurimi.
Cu timpul, unele familii din Ţinutul Pădurenilor au părăsit definitiv satele de munte pentru a se stabili în oraş, altele şi-au păstrat şi vetrele bătrâneşti, dar din cauza condiţiilor dificile de trai, nu s-au mai întors la ele sau revin doar pentru a le mai îngriji.
Socet, comuna Cerbăl. Foto: Lucian Ignat
Sălbăticiuni, viscol şi ATV-uri
Primele ninsori acoperă satele arhaice din Ţinutul Pădurenilor într-o linişte pe care, până nu demult, o mai tulburau doar viscolul şi animalele sălbatice care dădeau târcoale oilor şi vitelor localnicilor. „Lupii şi urşii coboară din pădure până în sat şi ne dau motive de teamă. Noaptea nu ieşim din case, pentru că nu ştiu ce m-aş face dacă o să întâlnesc vreo haită de lupi, care pândeşte animalele mele“, povestea Maria Muntean, o localnică din Sohodol, comuna Lelese.
Maşinile turiştilor veniţi la zăpadă în Ţinutul Pădurenlor. Foto: Lucian Ignat
După ce, în ultimii ani, mai multe drumuri spre aşezările pădurenilor au fost modernizate, regiunea a început să atragă turişti. Pe uliţele strâmte ale satelor îngrămădite pe coamele dealurilor sau înşirate în văi adânci unde razele soarelui abia pătrund, se înghesuie tot mai multe maşini şi ATV-uri.
Satul Bătrâna, Ţinutul Pădurenilor. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Oamenii locului sunt, în general, bucuroşi de oaspeţi. „Iarna, turiştii vin să vadă locurile acestea frumoase, acoperite de zăpadă. Se plimbă pe uliţe şi se uită curioşi la casele vechi de lemn, la bisericuţa din sat, fac o grămadă de poze. Noi suntem bucuroşi că ne vizitează lumea, aşa mai află tinerii cum se trăieşte la ţară, în munţi, cu apă de izvor şi cu tot ce găsim în curte, bio. Unii se miră că am rămas să trăim izolaţi de lume, dar eu nu aş pleca de aici“, spune Aurora Şerban, din Arănieş, comuna Cerbăl, o aşezare de munte în care mai locuiesc vreo 20 de oameni.
Pe uliţele satului Socet. Foto: Lucian Ignat
Satul turistic din Ţinutul Pădurenilor
Satul Arănieş este izolat pe o creastă, deasupra văii Zlaştiului traversată de unul dintre cele mai căutate trasee din Ţinutul Pădurenilor, Hunedoara - Poiana Răchiţelii. La capătul drumului de 40 de kilometri, modernizat în ultimii ani, se înfăţişează Poiana Răchiţelii (comuna Cerbăl), locul unde viscolul, ceaţa şi nămeţii sunt aproape nelipsite vreme îndelungată încă din primele zile ale iernii. Poiana Răchiţelii, un sat de munte din apropierea vârfului Poiana Ruscă, este înconjurat de codri seculari.
Satele arhaice din Ţinutul Pădurenilor, redescoperite de turişti odată cu noile lor şosele VIDEO
Alun, satul de marmură pustiu. Secretele oazei de linişte din Ţinutul Pădurenilor VIDEO
Pădurea impresionantă, casele vechi şi zăpezile aduc aici sute de vizitatori, iar localnicii au încercat să profite de pe urma noii atracţii turistice. Un parc de aventură a fost înfiinţat în pâlcul de pădure din mijlocul aşezării, iar fosta cooperativă, locul din care localnicii îşi făceau aprovizionarea, este transformată în aceste zile într-un muzeu al satului, menit să atragă turişti.
Poiana Răchiţelii. ADEVĂRUL
„Venim aici, la sfârşit de săptămână, în căutarea zăpezii, care lipseşte de la oraş. Pe câteva dealuri din împrejurimile satului, găsim adesea parcate zeci de maşini, ale celor care vin la săniuş. Atmosfera ne aminteşte de iernile grele din copilăria noastră, în care ne bucuram toată ziua de zăpadă, de iernile petrecute la bunici“, spune Luciana, o turistă din Hunedoara.
Poiana Răchiţelii, iarna. ADEVĂRUL
Cu săniile trase de câini, la Vadu Dobrii
De la ultimele case din Poiana Răchiţelii, un drum de circa 10 kilometri străbate o pădure întunecoasă şi plină de sălbăticiuni şi îi aduce pe călători într-unul dintre cele mai izolate cătune din Ţinutul Pădurenilor: Vadu Dobrii. Turiştii se încumetă uneori să parcurgă traseul cu ATV-urile sau pe jos, însă cei care nu cunosc zona riscă să se rătăcească prin pădurea împânzită de drumuri forestiere, care pare nesfârşită.
Vadu Dobrii. Foto: Casa cu Husky / Facebook
Traseul cel mai accesibil spre Vadu Dobrii (comuna Bunila) rămâne drumul Hunedoara-Lunca Cernii de Jos-Vadu Dobrii, de circa 60 de kilometri, însă odată cu primele zăpezi, ultimii kilometri ai drumului sunt blocaţi adesea de zăpada viscolită de pe creste, care depăşeşte uneori un metru. În Vadu Dobrii, în trecut populat de zeci de familii, mai locuiesc 10-15 oameni, majoritatea vârstnici. Aşezarea rămâne căutată de turişti, pentru arhaismul ei, însă unii localnici le oferă oaspeţilor şi alte prilejuri de a se bucura de iarnă. În Vadu Dobrii, o familie îngrijeşte câini husky, iar odată cu primele zăpezi, organizează excursii cu săniile trase de aceştia.
Satul care iarna înmărmureşte
Alun, un alt sat al comunei Bunila, mai accesibil călătorilor, îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă de linişte profundă. Aşezarea aflată la 30 de kilometri de Hunedoara are peste 50 de gospodării, un drum construit din piatră şi marmură de la cariera din vecinătatea lui şi o biserică din marmură, transformată în ultimii ani într-un schit unde vieţuiesc două călugăriţe.
Dacă în timpul verii pe uliţele satului mai pot fi văzuţi câţiva localnici, veniţi să îşi îngrijească gospodăriile, iarna, doar cele două călugăriţe de la biserica de marmură, ciobanii şi câte un vârstnic mai pot fi zăriţi. „Aici ajung mai mulţi turişti decât vezi localnici. Se plimbă pe drum, pe la cariera de marmură şi prin sat. Le place locul şi mulţi dintre ei întreabă dacă sunt case de vânzare. Ar vrea să le cumpere pentru a le ţine de vacanţă. Dar nu prea au cu cine vorbi, dacă satul este gol“, povesteşte Ioan, un ajutor de cioban.
Runcu Mare, satul pădurarilor
Primele zăpezi transformă Runcu Mare, un sat izolat într-o vale adâncă din Ţinutul Pădurenilor, într-un mic paradis sălbatic, înconjurat de păduri argintii. Aşezarea se dezvăluie oaspeţilor săi la capătul unui drum de 40 de kilometri care porneşte din Hunedoara şi traversează văile strâmte ale Cernei, Govăjdiei şi Runcului printre versanţii abrupţi, acoperiţi cu păduri dese, din care ies ca nişte colţi vârfurile stâncilor inaccesibile.
Runcu Mare. VIDEO: ADEVĂRUL
Furnalul din Govâjdia, vechi de peste două secole, se află la mijlocul distanţei dintre Hunedoara şi Runcu Mare. Din dreptul monumentului istoric, un drum forestier, de circa 20 de kilometri, porneşte prin pădure spre satul în care trăiesc mai multe familii de pădurari. În trecut, traseul era folosit şi de camioanele militare care urcau spre unitatea de rachete din Vadu Dobrii. De la ieşirea din satul Runcu Mare, drumul aproape a dispărut, înghiţit de pădure.
Cel mai atractiv loc pentru amatorii de fotografii este biserica de la intrarea în sat, ridicată pe coama unui deal la începutul secolului al XX-lea. În Runcu Mare mai sunt alte două biserici, semn că în trecut, când satul număra aproape 400 de locuitori, comunitatea se bucura de prosperitate. Mai puţin de 100 de oameni locuiesc în satul de pe valea Runcului, însă iarna mulţi dintre ei îşi închid gospodăriile şi se mută în locuinţele din Hunedoara.
Iarna în Ţinutul Pădurenilor. Foto: Lucian Ignat
Ţinut de basm, caut speranţă
Ţinutul Pădurenilor se întinde la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în judeţul Hunedoara, având în componenţă opt comune şi peste 40 de sate, care numără în total circa 5.000 de locuitori. Cea mai mică dintre comune este Bătrâna, cu circa 100 de locuitori. Este şi cea mai izolată dintre aşezări, iar pentru a ajunge aici, călătorii trebuie să parcurgă cel puţin 30 de kilometri prin pădure.
„În această regiune izolată de păduri şi în urma condiţiilor geografice cu totul speciale s-a dezvoltat una dintre cele mai originale şi profund arhaice civilizaţii populare din ţara noastră. Aceste împrejurări au favorizat dezvoltarea unei arte populare cu totul distincte“, scria Romulus Vuia, în volumul „Portul popular al pădurenilor din regiunea Hunedoarei“.
Lunca Cernii în anii 30. Foto: Denis Galloway; Muzeul Etnografic al Transilvaniei
La începutul anilor ’50, înainte ca pădurenii să migreze în număr tot mai mare spre centrele industriale ale Hunedoarei, lăsându-şi gospodăriile în grija bunicilor, aproape 20.000 de oameni trăiau în satele din Ţinutul Pădurenilor. Aşezările de munte erau pline de viaţă, iar localnicii se ocupau cu muncile forestiere, bocşitul (arderea cărbunelui pentru uzinele din Huendoara şi Govăjdia), agricultura, mineritul şi creşterea animalelor. Prelucrarea lemnului şi ţesăturile erau îndeletniciri transmise din generaţie în generaţie, iar straiele populare bogat împodobite erau purtate cu mândrie de pădureni.
Exploatările miniere din zonă, care asigurau cel mai bine plătite locuri de muncă, s-au închis şi au contribuit la plecarea altor sute de familii, iar investiţiile în modernizarea vastei reţele de drumuri de pământ din zonă au demarat cu greu. Localnicii speră însă că drumurile noi, construite în ultimii ani, şi turiştii în număr tot mai mare vor readuce la viaţă aşezările pitoreşti din munţi.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Ţinutul Pădurenilor, dezvelit de secrete. Satele de basm din Munţii Poiana Ruscă FOTO VIDEO
Se încarcă comentariile...
