Seceta a transformat Lacul Cinciş, litoralul Hunedoarei. Cum arată acum zona bisericilor înghiţite de ape VIDEO
0
Seceta a transformat într-un mod spectaculos zona de la izvoarele lacului Cinciş din Hunedoara, unde se află ruinele a două biserici înghiţite de ape, în anii ´60.
În anii ´60, când lacul Cinciş a fost amenajat pe valea râului Cerna, având barajul la 10 kilometri de Hunedoara, o întindere de aproape 900 de hectare - pe care se aflau vetrele mai multor sate arhaice - a fost acoperită cu apă.
VIDEO - LACUL CINCIŞ, HUNEDOARA
GALERIE FOTO - LACUL CINCIŞ, HUNEDOARA
La „coada” lacului, unde râul Cerna inundă valea Cincişului formând acumularea de apă, casele şi bisericile satului Baia Craiului - o veche aşezare din ţinutul fierului - au fost înghiţite de apă.
Biserica romano-catolică ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea pe malul stâng al Cernei, a ajuns parţial sub ape, astfel că turiştii puteau intra cu barca printre ruinele ei. În apropiere, o biserică ortodoxă a fost lăsată şi ea să se ruineze.
Verile secetoase au schimbat înfăţişarea locurilor inundate din fostul sat Baia Craiului. Apele s-au retras, iar râul Cerna şi-a recăpătat conturul, pe mai mult de un kilometru, lărgindu-şi malurile ieşite de sub ape ori formate de aluviuni.
Suprafaţa luciului de apă a Cincişului s-a redus, iar vegetaţia a transformat zona de la „izvoarele” lacului într-o mlaştină, acoperită în cea mai mare parte de stuf. „Niciodată până acum nu am văzut atât de mult stuf la coada lacului. În trecut, pe aici circula vaporaşul cu turişti”, îşi aminteşte un localnic din Topliţa.
Apa nu mai ajunge de mult timp la zidurile bisericii ruinate, în schimb, în încercarea de a se apropia de ea, vizitatorii riscă să rămână înţepeniţi în smârcuri.
Imagini aeriene, Lacul Cinciş. ADEVĂRUL
În aval de Baia Craiului, anii secetoşi au lăsat mai puţine urme pe suprafaţa lacului, chiar dacă din loc se văd maluri de pământ ieşite din luciul apei. Mai aproape de baraj, lacul şi-a păstrat proporţiile, iar diferenţele de nivel pot fi reglate de cei care îl administrează.
Lacul Cinciş – „litoralul” Hunedoarei
Lacul de acumulare Cinciş a fost înfiinţat la începutul anilor ´60, odată cu construcţia barajului său. În timpul amenajării hidrografice au fost inundate satele Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia Craiului, Moara Ungurului şi Ciuleni de pe valea râului Cerna. Acumularea a avut rolul de a asigura alimentarea cu apă a combinatului siderurgic şi a municipiului Hunedoara, iar în prezent este considerat una dintre destinaţiile turistice cele mai populare din vestul ţării.
Lacul Cinciş în zona barajului. ADEVĂRUL
Cel mai accesibil traseu spre Lacul Cinciş este şoseaua Hunedoara – Teliucu Inferior – Lacul Cinciş, un drum judeţean de circa 20 de kilometri administrat de Consiliul Judeţean Hunedoara şi, parţial, în zona de agrement din jurul lacului, de Primăria Teliuc. Drumul din jurul lacului se află într-o stare de degradare avansată.
Lacul Cinciş. zona bisericii catolice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Până în anii ´90, când au început retrocedările şi afacerile cu terenuri de pe malul sudic al Lacului Cinciş, întinderea din jurul apei era un loc liber, pe care sute de familii îl ocupau în zilele de vară cu corturile. Situaţia s-a schimbat cu timpul, iar în prezent malul traversat de şosea este ocupat de zeci de pensiuni, vile şi câteva campinguri, în timp ce multe dintre terenurile pe care încă nu au apărut construcţii au fost îngrădite. Amatorii de excursii cu cortul pot folosi ca locuri de campare câteva zone de pe malul nordic al lacului, ocupat de pădure. Accesul pe „ţărmul sălbatic” poate fi făcut pe jos, pe o cărare care porneşte din dreptul barajului sau cu barca.
Mlaştina. Lacul Cinciş. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pe lângă campingurile sale, Lacul Cinciş oferă oaspeţilor săi şi câteva obiective turistice interesante. Cel mai cunoscut dintre ele este vechea biserică romano-catolică, de la „coada” lacului de acumulare, lăsată pradă ruinării în urmă cu şase decenii, odată cu amenajarea lacului de acumulare. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se spune că ar fi fost ctitorită de împărăteasa Maria Tereza (1717 – 1780).
Lacul Cinciş, în amonte. Video, pe larg
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
