Râul de care românii au ajuns să se ferească. Apele sale cresc brusc și înghit locurile de plajă VIDEO
0Râul Strei din Hunedoara (video) a devenit una dintre cele mai riscante ape curgătoare ale României. În trecut, făcea victime și pagube atunci când ploile îi umflau albia, însă în ultimii ani amenajările hidrotehnice de pe cursul inferior au dat naștere unor evenimente dramatice.
În 1989, ultimul an al regimului Ceaușescu, statul român a demarat lucrările la Acumularea hidroenergetică Strei – o investiție menită să transforme Streiul, unul dintre cele mai sălbatice râuri din România, într-un mare producător de energie.
Proiectul viza construcția, pe un sector de circa 30 de kilometri dintre Hațeg și Simeria Veche (locul unde râul Strei se varsă în râul Mureș) a șapte hidrocentrale pe Strei, la Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia și Simeria, cu patru lacuri de acumulare, canale de fugă și o putere instalată totală de 84 MW.
Până în 2019, râul a fost amenajat pe tronsonul Hațeg (Subcetate) – Bretea Streiului (video). În acest timp, au fost realizate primele trei hidrocentrale, dotate fiecare cu câte două turbine Kaplan, de la Subcetate, Plopi și Bretea Streiului.
Statul român a renunțat la construcția celorlalte patru hidrocentrale propuse în proiectul inițial. Hidrocentralele cu mai multe canale de fugă şi lacuri de acumulare au modificat atât vechea înfăţişare a Streiului cât şi debitul acestuia.
Nivelul apei crește brusc
Adesea, în timpul activităţilor hidrotehnice de pe sectorul Bretea Streiului - Hațeg, volumul râului creşte brusc, iar insuliţele din mijlocul său sunt înghiţite de ape. Au fost numeroase cazuri de-a lungul timpului în care oamenii veniţi să se relaxeze pe insuliţele din Strei au cerut ajutorul autorităţilor, după ce au rămas izolaţi în mijlocul râului, odată cu creşterea bruscă a nivelului apelor.
Cel mai recent dintre ele a avut loc duminică seara, când în câteva minute apele au crescut în jurul unei insule de la Bretea Română, izolând o familie cu un copil de cinci ani.
„Din cauza creșterii debitului de apă pe râul Strei și a curenților puternici, cei doi adulți și minorul au rămas izolați pe o insulă de circa 80 de metri pătrați, în mijlocul râului, la o distanță de aproximativ zece metri față de mal. Intervenția pompierilor a fost una dificilă, atât din cauza curenților foarte puternici, cât și din cauza vizibilității reduse, odată cu lăsarea întunericului”, a informat Roxana Mateuț, purtătoare de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara.
Oamenii se tem de furia apelor
Și alte familii venite să se relaxeze pe malurile și insulițele de pe Strei, accesibile în mod normal, au trecut prin situații dramatice, în timpul deversărilor din lacurile de acumulare. Creșterea nivelului apei are loc de obicei seara, iar unii localnici cunosc acest lucru și își iau măsuri de precauție. Alții sunt luați pe nepregătite.
„Eram cu copilul în apă și am avut mare noroc că am reușit să ies la mal, cu el în brațe”, spune unul dintre turiștii surprinși de creșterea bruscă a debitului râului.
„Duminică, în câteva minute apa a crescut cu aproape un metru. Am avut mare noroc cu o doamnă care a strigat foarte tare să ieșim din apă că au dat drumu la baraj”, spune o altă turistă.
„Am pățit-o acum vreo 12 ani. Am reușit sa ieșim la mal, dar de atunci nu mai merg la Strei”, spune un alt hunedorean.
Unii localnicii spun că deversările de apă care duc la creșterea nivelului râului ar trebui anunțate din timp de cei care administrează amenajările hidroenergetice. Alți oameni propun amplasarea unor panouri de avertizare, anunțarea creșterii debitului cu ajutorul sirenelor, a mesajelor Ro-Alert ori chiar de către polițiștii locali, trimiși să patruleze pe maluri.
În ultimii ani, râul Strei din Hunedoara (video) a făcut mai multe victime. Unii localnici au murit înecați în canalele de derivație a hidrocentralelor, alții au pierit luați de apele învolburate după ce veniseră la scăldat. În februarie 2014, unul dintre podurile peste râu, de la Bretea Română, s-a prăbușit din senin.
Avea o vechime de circa 40 de ani, însă apele Streiului au săpat la temelia unuia dintre pilonii săi de beton.
Și podul rutier peste Strei, de la Călan, este degradat, însă investiția în refacerea acestuia a rămas blocată, după ce niciun constructor nu a fost interesat de lucrările scoase la licitație de primăria din orașul Călan.
Râul Strei, greu de controlat
Râul Strei din Hunedoara izvorăște din Munții Șureanu, traversează țara Hațegului și ținutul Hunedoarei și se revarsă în râul Mureș, după ce parcurge aproape 90 de kilometri de la izvoarele. Streiul părăsește munții ieșind din localitatea Baru, apoi își lărgește albia, după ce primește ca afluenți mai multe râuri care își au obârșiile în Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă.
Până la Hațeg, traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX. Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel bogat în vestigii istorice.
În Antichitate ar fi fost cunoscut sub numele Sargeția, iar legendele spun că în apele sale regele Decebal ar fi ascuns o parte din comorile dacilor, pentru a nu fi jefuite de romani. În secolul al XVI-lea, un tezaur impresionant de monede antice de aur și piese de aur (sloi) a fost descoperit în râul Strei.
Cu timpul, râul Strei din Hunedoara a devenit cunoscut nu numai prin legendele sale, dar și pentru forța sa distrugătoare.
Inundațiile devastatoare din trecut
Inundațiile devastatoare produse de râul Strei au fost amintite de la începutul secolului XX. Sate întregi erau „măturate” de viituri, atunci când din cauza ploilor torențiale apele sale ieșeau din matcă.
„Alaltăieri după amiază a fost o rupere de nori uriaşă în întreg comitatul Hunedoarei. Apa ce năvălea cu furie de pe munţi a umflat aşa pe neaşteptate râul Streiu, încât revărsându-se a dus cu sine bucate şi fânul, adunate pe câmp, şi a stricat toate podurile. Atât în valea Streiului cât şi în jurul Haţegului au fost nimicite şinele trenului, aşa că comunicaţia este deocamdată întreruptă. Drumurile sunt stricate cu desăvârşire. Lângă Haţeg potopul a spălat firăstrăul Peccol, al cărui inspector a fost îngropat sub ruine. Cadavrul a fost găsit ieri. Tot acolo au fost duse de apă 25 case. În Sângeorghiul Streiului a fost asemenea mare potop, care a dus cu sine 40 vite ale satului”, informa Gazeta Transilvaniei, în august 1908.
În deceniile următoare, până la mijlocul secolului XX, localnicii au făcut o serie de amenajări hidrotehnice pentru a stăvili apele învolburate, care făceau pagube în special pe cursul inferior al râului Strei, între Hațeg și Simeria Veche, locul de vărsare în Mureș.
Au fost ridicate mai multe baraje, cursul apei a fost deviat în locurile vulnerabile la inundații din zona Călan – Simeria Veche (16 kilometri), malurile au fost întărite, iar în unele locuri au fost amenajate, trepte de piatră în albia râului, pentru a regulariza cursul acestuia. Viiturile de pe râul Strei au continuat să rupă podurile și să producă inundații în satele de pe malurile sale.
În anii ’60, a fost construit barajul primului lac de acumulare înfiinţat pe râul Strei din Hunedoara (video), pentru a alimenta Uzinele de Fier de la Călan, amenajarea fiind folosită și pentru a preveni inundațiile.
Uzina metalurgică din orașul Călan a fost dezafectată în anii 2.000 după aproape un secol și jumătate de la ridicarea primului furnal, însă lacul de acumulare de la Călan, deși nu mai este folosit ca sursă de apă, şi-a păstrat rolul de regularizare a râului.
Trei hidrocentrale pe Strei
Au urmat, începând din anii ’90, salba de trei hidrocentrale pe Strei, construite pe tronsonul Hațeg – Călan, care împreună cu celelalte amenajări și cu balastierele deschise aici au adus mari schimbări râului.
Din orașul Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului traversat de apele Streiului, înfăţişarea râului învolburat redevine sălbatică, rămânând puţin afectată de intervenţia omului. În unele zone, cursul apei a fost deviat faţă de cel din secolele trecute.
Apele Streiului au adâncimi variabile, de la câteva zeci de centimetri în locuri în care poate fi traversat la pas, la peste 10 metri, în zona digului de la Călan. Canalele de derivaţie construite pe mai mulți kilometri de-a lungul Streiului ajung la o adâncime de şapte metri.
Se încarcă comentariile...
