Video Marele labirint subteran de lângă Castelul Corvinilor. Ce se ascunde sub un deal legendar din Hunedoara VIDEO
0Peste 400.000 de turiști vizitează anual Castelul Corvinilor din Hunedoara, însă foarte puțini dintre ei urcă pe Dealul Sânpetru, pentru a explora locul spectaculos, care păstrează numeroase vestigii istorice și enigme.
Castelul Corvinilor din Hunedoara primește în cele mai aglomerate zile ale sezonului turistic mii de vizitatori.
Anual, numărul celor care trec pragul ansamblului medieval din Hunedoara depășește 400.000 de oameni, iar costului unui bilet de intrare ajunge la 40 de lei, pentru adulți.
Foarte puțini oaspeți ai castelului ridicat în secolul al XV-lea de familia Huniazilor ajung să depășească „granițele” sale, pentru a urca pe Dealul Sânpetru (video), din vecinătatea sa, unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Hunedoara.
Ce se ascunde sub Dealul Sânpetru
O excursie de vreo 20 – 30 de minute, începută pe jos, de pe străduțele care ocolesc Castelul Corvinilor din Hunedoara, îi aduce pe turiștii veniți la castel într-un loc plin de secrete.
Pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, călătorii găsesc rămășițele unei cetăți dacice, identificată de unii istorici ca fiind antica Singidava, urme ale unui cimitir de copii din vremea dacilor și două peșteri locuite în preistorie, folosite mai târziu ca refugii temporare pentru unii localnici.
În anii ’50, sub Dealul Sânpetru din Hunedoara a fost săpat, în secret, un buncăr anti-atomic (video), în forma literei H, cu două intrări apărate de uși blindate și o lungime totală de 800 de metri. Adăpostul este, în prezent, în conservare, fiind considerat un loc care amintește de „Războiul rece” început la mijlocul secolului XX.
Atât peșterile de pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, cât și galeriile subterane ale adăpostului antiatomic construit sub acest deal au dat naștere legendei stranii că, în trecut, Castelul Corvinilor din Hunedoara coresponda cu Cetatea medievală a Devei printr-un tunel, de vreo 15 kilometri - cât este distanța dintre cele două așezări.
La vreo 200 de metri mai jos de galeriile peșterilor săpate de ape și de cele ale adăpostului construit de oameni, un întins lac subteran, cu apă potabilă, a fost descoperit în adâncurile dealului Sânpetru, cu ajutorul forajelor din anii ’50.
Imensul bazin subteran a acumulat de-a lungul timpului apele provenite din precipitațiile din Munții Poiana Ruscă, din pierderile de apă ale râurilor și din izvoarele subterane ale masivului întins pe 120 de kilometri pătrați.
Alături de legendele și vestigiile sale, Dealul Sânpetru din Hunedoara, acoperit în mare parte de pădure, își încântă oaspeții și prin panorama care o înfățișează.
Stâncile sale despart văile Cernei și Zlaștiului, două râuri care izvorăsc din Munții Poiana Ruscă, traversează Ținutul Pădurenilor din Hunedoara și se unesc la poalele Castelului Corvinilor și a dealului pe care a fost clădit.
Cetatea dacică Singidava
Un drum de pământ urcă din spatele Castelului Corvinilor pe platoul Dealului Sânpetru, în locul unde în Antichitate ar fi fost o mare cetate dacică. Aflat la vreo zece minute de mers pe jos, de la castel, platoul retezat în versantul format din stânci abrupte, este rar vizitat de oameni.
Două relee de telecomunicații au fost înfipte în mijlocul său, în locul unora dintre vestigiile arheologice ale anticei Singidava, potrivit unor oameni de știință. Arheologul Tiberiu Mariș (1948 - 2018), care a cercetat așezarea dacică aflată pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, afirma că aici se afla cetatea dacică Singidava.
„Am ajuns la concluzia că Singidava nu putea să existe în altă parte decît aici, pe dealul Sânpetru. Pe dealul Sânpetru din Hunedoara a existat o cetate dacică de tipul „dava“. Eu am descoperit urmele acestei cetăţi pe care o identific cu Singidava. Cum se va fi numit această cetate, nu se ştie, dar nu lipsit de interes este faptul că în pădurenime, adică la locuitorii Munţilor Poiana Ruscăi, Hunedoara este şi astăzi numită „Inidoara“, ceea ce, fără eforturi deosebite în planul evoluţiei fonetice, poate fi numele vechii cetăţi Singidava”, informa arheologul Tiberiu Mariș, fost director al muzeului Castelului Corvinilor (video).
Cetatea dacică de pe Dealul Sânpetru ar fi fost ridicată aici în jurul secolului al doilea î. Hr., după ce culmea dealului a fost nivelată.
Era fortificată cu ziduri de piatră şi avea structuri din lemn, iar aici au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile, tezaure monetare și, mai jos, în grădina castelului, necropola în care au fost înhumați zeci de copii și mai mulți războinici daci.
Oamenii de știință au legat existența presupusei Singidava de marile zăcăminte de fier din zonă exploatate încă din Antichitate. Unele blocuri de piatră de aici ar fi fost folosite apoi la construcția Castelului Corvinilor.
„Am descoperit în zidurile Castelului Corvineştilor o serie de blocuri de calcar conchilic având toate caracteristicile specifice binecunoscutelor murus Dacicus”, arăta arheologul Tiberiu Mariș.
Peșterile misterioase de pe Dealul Sânpetru
De pe platoul Dealului Sânpetru, călătorii își pot continua drumul pe o potecă ce urcă pe spinarea dealului spre cele două peșteri învecinate, de aproximativ 50 de metri fiecare, aflate la 15 – 20 de minute de mers de la castel.
„Prima peșteră, de dimensiuni mai mici, se poate vizita ușor, chiar și fără lumină, deoarece o parte din tavanul ei s-a prăbușit, astfel că lumina zilei poate pătrunde. Peștera are două intrări, dintre care una foarte joasă. A doua peșteră este ceva mai greu de parcurs, din cauza înălțimii mici a tavanului, în unele locuri apropiindu-se de podea până la zece centimetri”, arăta speologul Iosif Tamaș.
Peșterile au păstrat vestigii ale locuirii lor în preistorie și în epoca fierului, însă oaspeții lor din ultimii ani le-au produs mari distrugeri, alungând coloniile de lilieci care le stăpâneau și lăsând în loc numeroase gunoaie și rămășițe ale vetrelor de foc.
Se încarcă comentariile...
