Video Misterioasele peșteri din Ținutul Pădurenilor, locuite în preistorie. Ce ascunde Peștera Găunoasa VIDEO
0Peste 20 de peșteri, unele locuite din cele mai vechi timpuri, au fost descoperite în satele din Munții Poiana Ruscă, în Hunedoara.. Așezările oamenilor preistorici au fost rar cercetate și sunt în afara rutelor turistice. Un astfel de loc, spectaculos, se numește Peștera Găunoasa.
Peștera Găunoasa din Hunedoara (video) a fost locuită de oameni în Epoca de piatră, când albia pârâului care o traversa, bogată în silex, ar fi fost un loc din care oamenii preistorici își aduceau materialul folosit la confecționarea uneltelor primitive.
Alte rămășițe arheologice descoperite în Peștera Găunoasa din Hunedoara arată că grota ar fi fost folosită și ca adăpost și în timpuri mai apropiate prezentului, de locuitorii antici ai ținutului și de vânătorii medievali.
„Peștera are 119 metri lungime și 12 metri denivelare. Este străbătută de un mic pârâu, care la circa 26 de metri de la intrare formează un sifon”, arăta speologul Iosif Tamaș, în 1978.
Satul Găunoasa a primit alt nume
Până în 1964, când regimul comunist a decis schimbarea denumirile multor localități din România, peștera a dat numele satului Găunoasa, o fostă comună care înainte de Al Doilea Război Mondial mai cuprindea și satele Cutin și Ciulpăz.
Numele cu origini latine al fostei așezări Găunoasa din Ținutul Pădurenilor a fost schimbat în 1964 cu Dumbrava – un nume cu rezonanțe slave, dar considerat mai plăcut ca denumire.
Câteva zeci de oameni locuiesc în prezent în satele învecinate Cutin, Dumbrava și Ciulpăz (video) din Ținutul Pădurenilor, aflate pe dealuri, la circa 15 kilometri de municipiul Hunedoara.
Cele trei așezări din comuna Peștișul Mic sunt accesibile pe un drum forestier care urcă de pe valea Roatei din Hunedoara (Petacului) și pe un alt drum, recent modernizat, care urcă spre Ciulpăz, din valea Zlaștiului din Hunedoara.
„Satele au fost cândva populate, dar dacă drumul lasă de dorit, iar școală nu mai este, oamenii au ajuns în situația de a pleca de aici, spre locuri unde au găsit condiții mai bune. Gospodăriile sunt alimentate cu apă de la fântâni, însă în satul Dumbrava mai sunt vreo două fântâni. Un vecin a săpat 120 de metri, puț, și nu a dat de apă. S-au mai găsit izvoare, dar vara, când este secetă, seacă și ele”, relata un localnic din satul Dumbrava.
Peștera Găunoasa din Hunedoara, ascunsă într-o vale a satelor Dumbrava și Cutin (video), este greu accesibilă în lipsa marcajelor turistice și a lipsei unui traseu turistic amenajat, însă unii localnici cred că ar fi putut fi marea atracție a satului.
„Se spune că pârâul care iese din peșteră intră în deal mai sus, printr-o altă cavitate, iar în trecut, oamenii puteau trece pe sub pământ dintr-o parte în alta, pe firul apei”, povestește un localnic.
În apropiere de Peștera Găunoasa din Hunedoara, pe valea Roatei din Hunedoara (video) în comuna Peștișul Mic din Hunedoara, alte două peșteri au păstrat vestigii ale locuirii lor în epoca de piatră.
Au fost numite de localnici Peştera Curată şi Peştera Spurcată (video), sunt accesibile călătorilor, fiind la 15 kilometri de Hunedoara, aproape de drumul care traversează Valea Roatei.
Coloniile de lilieci le folosesc ca adăpost, iar speologii au descoperit aici rămășițele uneltelor pe care locatarii lor preistorici le foloseau la vânătoare.
Peștera din Runcu Mare, comoară a naturii
Tot în Ținutul Pădurenilor, în satul Runcu Mic din Hunedoara (video) turiștii găsesc și o peșteră locuită în cele mai vechi timpuri de oameni, lăsată acum în stăpânirea liliecilor.
Peștera Runcu Mare, cu o lungime de circa 220 de metri, este împodobită cu stalactite și cristale, iar intrarea în subteran a fost marcată de localnici cu un steag tricolor.
De pe dealul acesteia se înfățișează priveliștea satului Runcu Mare, înconjurat de dealuri abrupte, împădurite.
„Într-un trecut nu prea îndepărtat peștera a fost probabil una dintre cele mai frumoase din Munții Poiana Ruscă, însă numărul mare de vizitatori neatenți sau dornici de suveniruri i-au răpit frumusețea. Este o peșteră fosilă, descendentă, cotele minime atinse fiind cele din zona terminală, respectiv în sala puțurilor”, arăta speologul Iosif Tamaș.
Alte două peșteri, dar și un aven, pot fi cercetate și pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, în apropiere de Castelul Corvinilor, iar alte grote au fost identificate în vecinătatea satelor Cerișor, Boș, Sohodol, și Teliuc, apropiate Hunedoarei.
Peștera Fiilor Luminii
Un loc aparte din Ţinutul Pădurenilor este peştera din Roşcani, folosită în anii trecuţi de „Fii Luminii”, membrii unei mişcări spirituale, conduse de Francisc Maitreya, care a stârnit o mulţime de controverse la sfârşitul anilor ´90.
Peştera păstrează şi în prezent urmele amenajării sale de către „bărboşi” (aşa erau numiţi ucenicii gurului Maytreia de către localnici), iar unii dintre oaspeţii săi o consideră un loc cu totul ieşit din comun.
Se încarcă comentariile...
