Faimoasele principese ale Transilvaniei medievale. Poveştile tulburătoare ale celor mai puternice femei din trecut
0
Cele mai puternice femei din Transilvania medievală au avut domnii de scurtă durată şi vieţi marcate de evenimente dramatice.
Principesele din Transilvania medievală au avut domnii de scurtă durată, tulburate de dramele din viaţa familială şi de luptele pentru tron. Iată povestea celor mai faimoase prinţese.
Regina Isabella înmormântată la Alba Iulia
Isabella de Jagiello (1519 –1559), fiică a regelui Sigismund I, regele Poloniei, s-a născut în Cracovia, dar şi-a petrecut o mare parte a vieţii în Transilvania. La vârsta de 20 de ani i-a devenit soţie regelui Ioan I Zápolya al Ungariei, voievod al Transilvaniei. Mariajul celor doi a durat mai puţin de doi ani, Ioan Zapolya murind la câteva zile după ce soţia sa a dat naştere viitorului moştenitor al tronului Ungariei, Ioan Sigismund Zápolya. Sigismund a fost recunoscut ca rege al Ungariei atât de nobilimea locală, cât şi de Poarta Otomană, însă fiind minor, puterea a revenit în sarcina tinerei sale mame, sprijinită de guvernatorul Gheorghe Martinuzzi. Perioada de domnie a Isabellei a fost tulburată de disputele pentru tron şi ameninţările otomanilor care au transformat Ungaria în paşalâc şi i-au dat reginei şi fiului său în grijă o parte a Transilvaniei.
Palatul arhiepiscopal din Alba Iulia a trecut în posesia Isabellei, a fost renovat şi transformat în reşedinţă a principilor transilvăneni. Regina a fost descrisă ca o femeie ambiţioasă, faimoasă pentru frumuseţea şi extravaganţa ei. Istoricii au considerat-o primul lider european care a emis legi privind toleranţa religioasă. După o perioadă de exil, ultimii trei ani din viaţă i-a petrecut în Transilvania, unde a murit în urma unei boli îndelungate. Locul de veci al Isabellei se află la Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia.
Mariajul nefericit al principesei Cristina
Maria Cristina de Habsburg (1574 - 1621), o prinţesă germană din Casa de Habsburg, a devenit principesă a Transilvaniei după moartea soţului ei Sigismund Bathory, în 1597 şi, a doua oraă, în 1598. În august 1595, în urma unui contract de căsătorie negociat timp de aproape o lună, foarte avantajos pentru principe, s-a căsătorit cu Maria Cristina de Habsburg şi şi-a asigurat stăpânirea asupra Transilvaniei şi titlul de prinţ al Sfântului Imperiu Roman. Mariajul a fost unul nefericit, susţin istoricii. Noaptea nunţii a fost dezastruoasă, iar Sigismund a refuzat să consume căsătoria şi şi-a trimis soţia la fortăreaţa Kovar, unde a fost ţinută până în anul 1598. În acel an, soţia principelui a fost eliberată şi adusă la conducerea Transilvaniei, însă după câteva luni, Sigismund Bathory şi-a recâştigat tronul şi s-a împăcat cu soţia sa, însă a trimis-o din nou la Kővár.
Un an mai târziu, principele a abdicat pentru a doua oară, iar soţia l-a părăsit definitiv. Unii istorici au pus respingerea manifestată de Sigismund Bathory pentru soţia sa, fie pe seama unei afecţiuni psihice a acestuia, fie pe seama impotenţei sau homosexualităţii. În 1599, papa a dizolvat căsătoria dintre cei doi, iar câţiva ani mai târziu, principesa s-a retras la mănăstirea Haller din Tirol, unde a murit în 1621, la vârsta de 46 de ani.
Iubirile Ecaterinei de Brandemburg
Ecaterina de Brandenburg (1604 - 1649) a devenit principesă a Transilvaniei din 1629 până în 1630. În 1626 prinţesa se căsătorise cu Gabriel Bethlen şi a fost aleasă de acesta drept succesoarea lui la tron. Înainte de căsătoria celor doi, Bethlen a mai avut o soţie, pe Suzana Karolyi, o tânără născută în Cluj, provenită dintr-o familie de mari latifundiari din nordul Ungariei. Noul cuplu s-a stabilit la Alba Iulia, dar a avut în posesie numeroase castele şi palate din Transilvania.
Istoricii acelor vremuri susţineau că mariajul dintre Bethlen şi Ecaterina nu a fost fericit, principele având mai multe amante, iar soţia sa un iubit, pe Ştefan Csaky, comite de Cluj, pe care mai târziu a încercat să îl impună la domnie. Bethlen a murit în 1629, iar timp de un an, Ecaterina l-a succedat la conducerea Transilvaniei, însă un an mai târziu a fost forţată de Dietă să demisioneze I. Ecaterina de Hohenzollern s-a retras în Germania, unde s-a covertit la catolicism şi s-a căsătorit, în 1638, cu Francisc Carol de Saxa-Lauerburg. A murit la 27 august 1649.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
