Descoperire uimitoare în cariera dacică de piatră. Un simbol magic controversat proteja așezarea VIDEO
0Cariera antică de la Măgura Călanului din Hunedoara a furnizat o mare parte din blocurile de piatră folosite la construcția cetăților dacice din Munții Șureanu. Arheologii au făcut aici câteva descoperiri uimitoare.
În vremea dacilor, peste 20.000 de metri cubi de piatră au fost extrași din cariera de la Măgura Călanului (video) pentru a fi folosiți în construcția unor cetăți dacice din Munții Șureanu, arătau istoricii care au cercetat în trecut situl arheologic.
Vechea carieră de calcar oolitic, aflată în vecinătatea orașului Călan a funcționat, potrivit unor oameni de știință, până în primii ani ai secolului al doilea, când războaiele daco-romane au dus la părăsirea ei. Ar fi fost sursa blocurilor de piatră cu care dacii și-ar fi fortificat așezările din Munții Șureanu, în fața invaziilor militare.
„Din prezenţa marii cantități de blocuri existente aici, se poate trage concluzia că nu toate cetăţile erau terminate ori se plănuia ridicarea altor fortificații. Ultimul dinast dac a intuit corect pericolul roman, dovadă fiind cetăţile ridicate, lărgite sau întărite. Cariera, aşa cum se prezintă azi, sugerează cu putere că activitatea de aici şi zona atelierelor sale au cunoscut un sfârşit brusc, probabil iminența războiului din 101 – 102. Stipulaţiile păcii încheiată în 102 au prevăzut demantelarea fortificaţiilor autohtone. Nu ştim exact cât de largă a fost întinderea acestei activităţi, dar cunoştem destul de bine că în refacerea unor cetăţi atinse de război: Costeşti, zidul împrejmuitor al Sarmizegetusei, cetatea de la Căpâlna s-au folosit materiale găsite la fața locului”, arătau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, în lucrarea „Noutăţi din Măgura Călanului”.
Blocurile de calcar extrase de la Măgura Călanului erau prelucrate la poalele dealului și apoi erau transportate, cel mai probabil cu săniile, spre cetățile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna.
După războaiele daco-romane, cariera nu a mai fost exploatată de-a lungul timpului, astfel și-a păstrat în cea mai mare parte înfățișarea pe care o avea în Antichitate.
Locul a fost cercetat în secolul al XX-lea, iar oamenii de știință au găsit urmele lăsate de uneltele dacilor în stâncă și în blocurile de piatră, rămășițe ale unor drumuri antice, dar și câteva simboluri antice și litere grecești.
Simbolul magic de la Măgura Călanului
Cel mai deosebit dintre ele a fost, potrivit unor cercetători, simbolul caduceului, toiagul magic în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi. Unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice.
„Cercetarea atentă a carierei de la Măgura a evidențiat în porţiunea existentă unei firide săpată în stâncă, de formă aproximativ pătrată, cu latura de circa 1,50 metri şi adâncimea de 0,40 metri. Pe peretele posterior al firidei, bine tuşat la daltă, se găseşte sculptat un dreptunghi care adăposteşte în interiorul său, la prima examinare, litera elină „phi” cu înălțimea de 11 centimetri. Prima noastră interpretare tindea să confere literei valoarea unei mărci de pietrar. A doua ipoteză, considerând Phi-ul ca un semn de proprietate, ne îndemna să credem că el se referă la carieră. Reexaminând fotografiile şi, mai ales, Inscripţia, ne-am dat seama că aşa-zisul Phi reprezintă doi şerpi afrontaţi, stilizaţi şi care se ridică pe băţul central. Împreună cu dreptunghiul în care se găsesc, formează monograma, simbolul caduceului”, arătau arheologii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu.
Potrivit autorilor, simbolul caduceului apare de mai multe ori pe Columna lui Traian, reprezentat simbolic pe scuturile dacilor și ale auxiliarilor romani, uneori sub forma unei cârje, dar și pe monede și coifuri dacice de paradă.
„Draconul, emblema zoomorfă a dacilor, este reprezentată de un şarpe fantastic cu cap de lup. Considerăm şi noi că draconul de pe stindardul dac nu reprezintă neapărat balaurul sau zmeul menit să înfricoşeze duşmanul, ci mai degrabă şarpele de aramă care simboliza pentru războinicii daci protecţia, salvarea şi Imortalitatea, oferind tuturor celor care îl priveau tămăduire: şi oricine privea spre şarpele de aramă trăia" (Numeri 21.9). Întocmai ca la evrei, care privind şarpele de aramă se vindecau, acesta anticipând credința în crucea lui Hristos pentru vindecarea spirituală de veninul păcatului, tot aşa şarpele de aramă de pe stindardul dac reprezenta simbolul nemuririi lui Zamolxis”, arătau arheologii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, în lucrarea publicată în 1991.
Măgura Călanului, viitor monumant istoric
Măgura Călanului nu a mai fost cercetată în ultimele decenii. Nu sunt indicatoare și panouri turistice menite să o facă accesibilă și mai cunoscută turiștilor, iar în ultimii ani a fost afectată de distrugeri. În zonă au avut loc exploatări forestiere, iar drumurile utilajelor au brăzdat-o în mai multe locuri.
Turiștii au folosit-o ca destinație de picnic și grătare, ori s-au plimbat cu ATV-urile prin sit, iar căutătorii de comori au scormonit-o, lăsând în urma lor nenumărate gropi. Unii arheologi au evidențiat valoarea ei și cerut autorităților, încă din 2019, clasarea sitului ca monument istoric.
„În alte țări, astfel de cariere sunt monumente istorice prețioase și sunt puse în valoare. La noi, Cariera de la Măgura Călanului este folosită ca loc de picnic de către localnici, este afectată de motocicliști și ATV-uri, este tăiată de drumuri forestiere, iar unele fronturi de exploatare au fost amenajate pentru escaladă”, arăta Fundația Dacica, într-un astfel de demers, din 2019.
Procedura de clasare a sitului Măgura Călanului ca monument istoric încă nu a fost finalizată, deoarece unele dintre terenurile pe care se află au o situație neclară, în lipsa cadastrării. Abia după finalizarea inventarierii acestora, demersurile de înscriere a sitului pe lista monumentelor istorice pot continua.
Așezarea este înscrisă în Repertoriul Arheologic Național sub denumirea de Situl arheologic de la Călan – Măgura Călanului, astfel că beneficiază de o formă de protecție prin lege.
Se încarcă comentariile...
