Video Secretele marilor cariere dacice. Cum au fost transportate andezitul şi calcarul zeci de kilometri în munţi VIDEO
0
Cele mai durabile materiale folosite la construcţia cetăţilor dacice, din Hunedoara, au fost aduse de la zeci de kilometri, din marile cariere de calcar şi andezit.
Două dintre cele mai faimoase cariere antice din România se află în judeţul Hunedoara.
VIDEO - CARIERA DE ANDEZIT DE LA COZIA
GALERIE FOTO - CARIERA DE ANDEZIT
Calcarul de la Măgura Călanului şi andezitul de la Cozia au fost exploatate de daci pentru a fi folosite la construcţia cetăţilor din Munţii Orăştiei.
Materialele extrase au fost transportate apoi zeci de kilometri până la locurile unde aveau să fie şlefuite şi integrate în ziduri, temple, drumuri pavate, porţi şi decoraţiuni care se mai păstrează şi în prezent.
Carierele antice de pe văile Streiului şi Mureşului, cea de la Măgura Călanului învecinată oraşului Călan, iar cea de andezit aflată la marginea Devei, au păstrat urme ale săpăturilor antice. Nu se află pe lista monumentelor istorice deşi unii arheologi au susţinut demersul de clasare a acestora.
Măgura Călanului
În vremea dacilor, la Măgura Călnului dacii extrăgeau şi prelucrau materialele folosite la ridicarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Potrivit unor istorici, aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile antice, unele aflate la distanţe de peste 50 de kilometri.
Fronturile de exploatare ale carierei antice se află pe creasta dealului Măgura Călanului şi sunt dispuse pe două laturi cu lungimea de aproximativ 600, respectiv 400 de metri. Blocurile de calcar tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare.
Măgura Călanului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Întreaga cantitate de piatră destinată construcţiilor a fost adusă de la zeci de kilometri depărtare, de pe Valea Streiului, din jurul Boşorodului de astăzi. Ea a fost scoasă în bună parte din cariera de pe Dealul Măgura, ce aparţine satului Sânta Maria de Piatră. Aici este locul cel mai apropiat de unde se putea aduce calcar cochilifer, piatră ce se lăsa uşor cioplită”, informa istoricul Ion Horaţiu Criişan. Zidurile erau fasonate încă din carieră, iar la faţa locului se făceau doar retuşurile, completa arheologul.
După ce erau fasonate cu dălţile, blocurile de calcar cochilifer erau şlefuite şi sortate, apoi încărcate, iarna, în sănii trase de boi, pentru a fi transportate spre locurile unde dacii şi-au clădit cetăţile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna. Blocurile mari ajungeau la cetăţile apropiate, iar cele mai mici erau transportate spre locuri ca Băniţa sau Sarmizegetusa Regia, pe distanţe mai mari.
Unele blocuri de piatră aduse de daci din carieră erau inscripţionate cu litere greceşti, lucru care arată că dacii au fost ajutaţi de specialişti greci la construcţii, dar şi cu forme geometrice şi cu simboluri antice, cum este cel al caduceului – toiagul în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi, despre care unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice.
Cariera şi-a încetat activitatea după războaiele daco-romane de la începutuls ecolului al doilea. A rămas abandonată, iar pădurea a acoperit-o. În prezent, iar solicitările de clasare a sitului pe lista monumenelor istorice, lucru care i-ar fi asigurat o protecţie adecvată prin lege, au fost ignorate de autorităţi.
„În arealul carierei există urme încă dinainte de daci (cultura Coţofeni), iar în interiorul zonei exploatate există o fortificaţie necercetată. Sunt vizibile de asemenea alte amenajări, terase antropice (pe care se aflau probabil cartierele de pietrari), foarte multe urme de prelucrare, însemne antice pe fronturile de exploatare. Pe scurt, un sit care ar trebui să se afle în topul monumentelor de epocă antică din ţara noastră”, arată arheologul Aurora Peţan, care a solicitat, prin Fundaţia Dacica, clasarea ca monument istoric de interes naţional a sitului.
Andezit cenuşiu la Cozia
Pentru construcţia templelor din Sarmizegetusa Regia, dacii au folosit andezit cenuşiu, o rocă vulcanică dură, provenită de la cariera de la Cozia, aflată la peste 50 de kilometri distanţă de capitala dacilor. De aici au fost extras şi adus andezitul din care au fost realizate discurile uriaşe de aproape trei tone, prezente în structura templelor antice, coloanele, vasele mari de cult, tamburii şi faimosul „soare de andezit” din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.
Cariera de la Cozia. ADEVĂRUL
„După toate probabilităţile, andezitele au fost aduse în sit ca discuri şi coloane deja finisate, deoarece nu se găsesc, în incinta cetăţii, fragmente şi rebuturi rezultate în urma cioplirii. Există totuşi dovezi că cea mai mare parte din coloanele de andezit au fost sparte intenţionat, iar fragmente din aceste coloane se regăsesc fie împrăştiate întâmplător prin materialul de umplutură al teraselor, fie ca moloane constituente ale zidurilor cetăţii”, arăta dr. Iulian Olteanu, în „Studiul privind componentele litice din ansamblul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia” (2019).
Râurile Mureş şi Strei ar fi fost folosite drept canale de navigaţie, pentru transportul materialelor, până la poalele munţilor, potrivit unor istorici. Traseul dificil şi distanţa mare dintre cetate şi carieră arată efortul pe care dacii l-au depus la construcţiile din Sarmizegetusa Regia.
Cariera de andezit de la Cozia. ADEVĂRUL
„Andezitul, piatră pretabilă la prelucrare, s-a utilizat sub formă de piatră finisată şi semiprelucrată. Rezultă de aici importanţa şi valoarea deosebită ce o confereau dacii acestor roci remarcate prin rezistenţă, compactitate (vasele de andezit păstrau apa) şi aspectul estetic plăcut. Dacă pentru daci, calcarul era roca ordinară folosită în construcţii de orice fel, andezitului i se confereau (recunoşteau) calităţi superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta cercetătorul Ioan Mârza, în lucrarea „Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia – Petrografia şi provenienţa” (1997).
Cariera de andezit de la Cozia prezintă urme de exploatare din diferite perioade, unele putând fi considerate antice. De aici au fost extrase blocuri monolite, nefisurate, de dimensiuni mari, folosite la construcţia Soarelui de Andezit, a trei temple patrulatere, a Sanctuarului mare circular şi a Sanctuarului mic circular.„La baza masivului de andezit din Dealul Cozia se află un platou de dimensiuni generoase ce ar fi putut servi ca zonă de prelucrare. Pe acest platou se află, împrăştiate, numeroase blocuri de andezit, unele prezentând urme clare de exploatare”, se arată în studiul geologic.
În regiunea Hunedoarei s-au păstrat mai multe rămăşiţe ale unor exploatări antice. Cariera de marmură de la Bucova a fost locul de unde romanii au adus marmura folosită în Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Exploatările de fier de la Teliuc şi Ghelari, din Munţii Poiana Ruscă, au livrat metalul folosit în numeroasele ateliere de fierărie din cetăţile dacice, iar Munţii Metaliferi păstrează vestigii ale exploatărilor antice de aur şi argint.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
