Controversa brăţărilor dacice de aur din Sarmizegetusa Regia. De ce a fost contestată autenticitatea lor

0
0
Brăţări dacice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Brăţări dacice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Povestea brăţărilor de aur din Sarmizgetusa Regia, cele mai preţioase comori dacice, a rămas învăluită în mister.

Brăţările dacice din aur masiv de la Sarmizegetusa Regia au fost descoperite, potrivit autorităţilor române, în perioada 1999 – 2001, de căutătorii de comori.

Ce ascund zidurile Sarmizegetusei Regia. De două luni arheologii lucrează intens la dezvelirea ei FOTO

Cum au fost găsite cetăţile strămoşilor noştri. Goana după aur din secolul XIX a scos la suprafaţă Sarmizegetusa Regia

Urşii au „cucerit” şi Sarmizegetusa Regia. Imagini nemaivăzute filmate la poalele capitalei dacilor VIDEO

În anii următori au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar în perioada 2007 – 2011, 13 astfel de artefacte au fost recuperate de statul român, 12 din afara ţării şi una în urma unei operaţiuni a Poliţiei de Frontieră, la Hunedoara. Alte cel puţin 11 brăţări dacice, descoperite în Sarmizegetusa Regia, sunt date încă dispărute, anunţau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care a instrumentat dosarele reţelelor infracţionala.

La un deceniu de la recuperarea celei de-a treisprezecea spirale antice de aur, povestea brăţărilor dacice continuă să stârnească unele controverse. Inculpaţii condamnaţi pentru implicarea în traficul artefactelor au contestat autenticitatea acestora. Unii dintre ei au susţinut că brăţările dacice au fost, de fapt, opera unui bijutier Deva, Sorin Popa, decedat în anul 2006.

Acesta ar fi realizat obiectele din kosoni de aur reciclaţi, pentru a creşte profitul traficanţilor de comori. Susţinerile inculpaţilor au fost respinse de anchetatori. De asemenea, mai mulţi oameni de ştiinţă care le-au cercetat au ajuns la concluzia că spiralele au fost realizate în Antichitate. 

În 2007, anul în care primele cinci brăţări dacice din Sarmizegetusa Regia fuseseră recuperate de autorităţile române, o dezbatere asupra autenticităţii lor, la care au luat parte mai mulţi oameni de ştiinţă, a avut loc la în Sala de consiliu a Academiei Române. Opiniile asupra originii artefactelor au fost împărţite.

Controversele brăţărilor dacice

Arheologul şi numismatul Constantin Preda (1925 – 2008) a fost unul dintre cei care au susţinut că brăţările ar fi fost false.


Brăţară dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

bratara dacica aud foto daniel guta

„În favoarea nonautenticităţii brăţărilor de aur, Constantin Preda invocă absenţa aurului din Dacia preromană şi consideră acest argument ca irefutabil. Punctul său de vedere se întemeiază şi pe respingerea autenticităţii monedelor Koson considerate în totalitatea lor ca falsuri renascentiste. Singurele monede de aur autentice din Dacia preromană ar fi aureii imperiali de import. 

Constantin Preda contestă relatările despre condiţiile de descoperire ale brăţărilor de aur şi atrage atenţia asupra faptului că acestea au apărut în mod cert pentru prima dată abia în comerţul de antichităţi. Unicitatea brăţărilor de aur este percepută de Constantin Preda ca suspectă şi contrastantă în cadrul orfevreriei dacice. 

„Civilizaţia geto-dacică a fost una a argintului. După cum ne demonstrează din plin descoperirile şi cercetările arheologice efectuate de-a lungul a mai bine de două secole, geto-dacii, în istoria lor de peste jumătate de mileniu, nu au utilizat aurul în vreun fel. În niciuna din principalele aşezări şi cetăţi geto-dacice nu s-a găsit niciun obiect de aur de factură locală. Nici în numeroasele tezaure de vase şi obiecte de podoabă dacice din argint nu a apărut nicio piesă de aur. Apariţia insolită, meteorică, a unei singure categorii de obiecte de aur în cuprinsul unei civilizaţii cu late caractere bine stabilite este imposibil de explicat”, susţinea arheologul Constantin Preda, în 2007.

În încheierea intervenţiei sale, Constantin Preda a ţinut să precizeze faptul că mediile ştiinţifice din România fuseseră sesizate de către Nubar Hamparţumian asupra existenţei brăţărilor încă din anii 2003–2004 şi că primele reacţii de atunci ar fi contestat şi ele autenticitatea acestor piese. 

În sfârşit, tehnica brăţărilor nu ar fi antică, iar încercările de a autentifica brăţările prin intermediul unor analize metalografice ar fi sortite eşecului, în lipsa unui repertoriu de mostre autentice numeric consistent”, scrie Daniel Spînu, în lucrarea „Puncte de vedere asupra brăţărilor dacice de aur. O dezbatere în cadrul Academiei Române”.

Argumente pentru autenticitatea spiralelor

Arheologul Lucia Marinescu s-a poziţionat în favoarea autenticităţii brăţărilor de aur, arătând că demonstrarea autenticităţii unui obiect preistoric este mai dificilă decât demonstrarea unui fals. Afirmaţiile sale au fost completate de comisarul şef Aurel Condruţ, la acea vreme şef al Serviciului de Protejare a Patrimoniului Naţional Cultural, implicat în anchetarea traficului de comori dacice.


Kosoni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

bratari dacice foto daniel guta

„Col. Condruţ a contestat probitatea poziţiei exprimate de Constantin Preda, a relatat pe scurt ancheta întreprinsă la locul descoperirii brăţărilor şi a afirmat că groapa din care provin aceste piese s-ar fi aflat sub rădăcinile unui copac, o conjunctură care ar infirma ipoteza îngropării lor recente. Şeful serviciului Protecţia Patrimoniului a mai atras atenţia asupra faptului că versiunea producerii recente a brăţărilor (de către un bijutier contemporan decedat) a fost avansată spre disculpare de către căutătorii de comori anchetaţi şi a mai afirmat că la ora actuală ar mai exista brăţări încă nedetectate în România, iar posesorii lor se află sub observaţie”, scrie autorul lucrării ştiinţifice „Puncte de vedere asupra brăţărilor dacice de aur. O dezbatere în cadrul Academiei Române”.

Istoricul Alexandru Vulpe afirma, la rândul lui, că un eventual fals nu ar fi fost posibil decât printr-o intimă colaborare între un arheolog expert în civilizaţia dacică, un bijutier şi personalul unor muzee prestigioase.

Şi alţi specialişti în istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică au confirmat autenticitatea comorilor, oferind argumente ca: Au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici care nu se mai utilizează în prezent. Aurul din care au fost create conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania. Patina cu care au fost acoperite piesele dovedeşte faptul că au fost îngropate vreme îndelungată. Ornamentele sunt specifice stilului geometric al artei dacice. Unele dintre ele sunt asemănătoare până la identitate cu brăţări din argint, păstrate în depozitele unor muzee şi care nu au fost accesibile publicului.


Brăţară dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

bratari dacice foto daniel guta

Cum au fost descoperite brăţările dacice

De la începutul anilor ´90, Sarmizegetusa Regia a fost scormonită intens de căutători de comori, iar cele mai valoroase descoperiri, investigate de autorităţi, datează din perioada 1999 – 2001. Atunci ar fi fost scoase la lumină cel puţin 18 spirale de aur masiv, care urmau să fie traficate pe piaţa neagră.

Potrivit autorităţlor judiciare române, şase brăţări de aur ar fi fost descoperite în martie 1999 într-o zonă a Sarmizegetusei Regia numită Muchea Cetăţii.

În martie 1999, un tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descoperit de căutătorii de comori la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint. Aurul a fost scos ilegal din ţară şi vândut traficanţilor sârbi.

În vara anului 1999, braconierii şi câţiva localnici din satul Luncani au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia. Acolo au localizat, susţineau anchetatorii, un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost scoasă din ţară cu ajutorul traficanţilor de antichităţi, ajungând în final în SUA.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

sarmizegetusa regia foto daniel guta


În luna mai a anului 2000, braconierii au localizat în „Căprăreaţa”, un loc din arealul Sarmizegetusei Regia, o groapă de cult în care se aflau 10 brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea cuprinsă între 930 -1.200 grame.

Un an mai târziu, în luna mai a anului 2001, echipele de braconieri arheologici au revenit în zonă şi au descoperit o altă groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit trei brăţări spiralice din aur. În ziua următoare descoperirii, au mai fost găsite încă două brăţări similare. Cele mai multe dintre artefacte au fost scoase ilegal din ţară, prin vama Nădlac, traficanţii aurului dacic ascunzându-le în rezervoarele maşinilor.

Cum au fost recuperate 13 brăţări spiralice din aur

Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei.

A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.

În aceeaşi perioadă, o altă brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean.

În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor.

În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german.

În 2009, a 12-a brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.

În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar a 13-a brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 grame, furată din Sarmizegetusa Regia. Cheltuielile pentru expertizarea şi repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Pericolele din Sarmizegetusa Regia. De ce turiştii sunt atenţionaţi să nu se descalţe în templele dacice VIDEO

Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga VIDEO

Marele mister al Sarmizegetusei Regia. Cine a distrus din temelii templele antice: dacii sau romanii?

Enigmele templelor din Sarmizegetusa Regia. Altare de rugăciune şi sacrificii sau hambare uriaşe?

VIDEO Descoperiri arheologice uimitoare în Sarmizegetusa Regia: ruinele unei clădiri misterioase şi o alee antică de lux, scoase la iveală

VIDEO Mărturia starului care a dansat gol-puşcă în Sarmizegetusa: „Am simţit vorbele regelui Decebal către oamenii săi: Suntem războinici. Zeii ne vor apăra!”

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Misterul amfiteatrului de la Micia, arena de pe malul Mureşului unde luptau gladiatorii şi sălbăticiunile VIDEO

VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români

Ştirea care a făcut înconjurul lumii. Cum a fost „descoperită“ Sarmizegetusa Regia, adevărata capitală a Daciei

Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanică din Sarmizegetusa Regia, adusă de la zeci de kilometri VIDEO

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri