Video Cetatea dacică plină de mistere, redată turiștilor după decenii de izolare. Ce secrete păstrează situl UNESCO

O cetate dacică înscrisă din 1999 în patrimoniul mondial UNESCO a fost redată turiștilor, după decenii în care accesul la monument a fost extrem de dificil și riscant. Din 1 august 2026, Cetatea Bănița poate fi vizitată pe un traseu tematic semnalizat și amenajat prin Cheile Băniței.

Cetatea dacică Bănița se află în patrimoniul UNESCO. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Deși se află la mai puțin de zece kilometri de orașele Petroșani și Petrila, din Valea Jiului, Cetatea dacică Bănița, din Hunedoara, a rămas în ultimele decenii aproape necunoscută turiștilor. Până acum, drumul spre monument era considerat unul dintre cele mai riscante trasee turistice din România.

O parte a accesului se făcea pe calea ferată, din zona Peșterii Bolii, printr-un defileu îngust, de aproape 500 de metri, unde întâlnirea cu trenul putea deveni periculoasă.

De la capătul defileului, în zona tunelului Bănița, turiștii părăseau calea ferată, și căutau poteca spre cetate.

Lipsa marcajelor și pantele abrupte au făcut ca, în ultimii ani, mai mulți călători să rămână blocați pe stânci și să ceară ajutorul salvamontiștilor. Alții au suferit accidente la coborâre ori au ajuns în situații periculoase, pe marginea prăpăstiilor. Accesul dificil a ținut cetatea departe de circuitul turistic, însă izolarea ei nu i-a descurajat pe căutătorii de comori, care au scormonit în repetate rânduri situl arheologic.

Traseu nou spre cetatea dacică

Din 1 august 2026, accesul la cetate se poate face pe un traseu tematic amenajat și semnalizat, care traversează Cheile Băniței și continuă prin pădure, pe un drum în pantă, unde turiștii pot urca folosindu-se de frânghii.

1/18

banita (169) JPG

„Traseul are o lungime de 0,57 km, un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 m și un grad de dificultate mediu. Accesul către cetate presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea traseului prin pădure, pe un drum în pantă. Pentru o experiență plăcută și sigură, recomandăm echiparea corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului natural”, au transmis reprezentanții Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

1/9

Cetatea dacică Bănița Foto Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva (7) jpg

În apropierea Cetății Bănița, turiștii pot descoperi mai multe monumente ale naturii și obiective istorice. Peștera Bolii, aflată în vecinătatea Dealului Băniței, poate fi vizitată pe întreaga sa lungime de aproape 500 de metri și impresionează prin forma sa de tunel și prin acustica deosebită, fiind folosită încă din perioada interbelică pentru concerte și reprezentații.

La mică distanță se află Cheile Băniței, un defileu spectaculos, lung de aproximativ 300 de metri, săpat de ape în pereții calcaroși și care poate fi străbătut vara prin albia pârâului. În zonă mai pot fi vizitate Turnul medieval de la Crivadia (video) și Cheile Crivadiei, iar traseele forestiere și montane continuă spre Munții Șureanu, izvoarele Streiului și Munții Retezat.

Cetatea Bănița, ridicată la intrarea în Valea Jiului

Cetatea Bănița a fost ridicată de daci ca avanpost pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia, din sudul țării, de Sarmizegetusa Regia. Spre deosebire de celelalte cetăți dacice din Munții Șureanu, ascunse în munți, Bănița a devenit apropiată de orașe, după ce în secolul al XIX-lea, s-a dezvoltat centrul minier și urban din Valea Jiului.

„Cetatea, prin poziția ei strategică deosebit de favorabilă, era menită să controleze Valea Jiului și Pasul Vulcan, iar la nevoie să bareze drumul unui dușman ce ar fi intenționat să pătrundă dinspre sud în zona Munților Sebeșului. Fortificația de la Bănița constă dintr-un val de pământ și piatră, un zid de piatră locală și ziduri de calcar fasonate”, informa istoricul Ion Horațiu Crișan.

Ruinele sale sunt încă vizibile, în timp ce rămășițele așezării civile de la poalele cetății au fost distruse odată cu construirea căii ferate a cărbunelui Simeria–Petroșani, în urmă cu un secol și jumătate. Tot atunci, din ziduri au fost dislocate numeroase blocuri de piatră, iar mai multe terase de la poalele dealului au dispărut. Cetatea dacică Bănița a fost cercetată arheologic la începutul anilor ’60.

„Au fost dezgropate: o incintă a cetății, turnuri de veghe, platforme de luptă pe culmi stâncoase, urmele unor locuințe și un bogat inventar cuprinzând diferite obiecte — unelte, tipare pentru turnat metalul, arme de luptă, ceramică. Cetatea de la Bănița — după cum spun cercetătorii care au efectuat săpăturile — avea rostul de a veghea și a apăra dinspre sud cetatea de scaun a regilor daci de la Sarmisegetuza, împotriva unui eventual atac dinspre Dunăre”, informa revista „Flacăra”, în 1961.

Patru decenii mai târziu, în 1999, Cetatea dacică Bănița a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte cinci cetăți dacice din Munții Șureanu: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna.