cetati dacice - ultimele știri

Satul Costești din Hunedoara a fost în anii '80 un loc dedicat omagierii regelui dac Burebista. Cu timpul, așezarea de la poalele a două mari cetăți dacice a devenit un reper turistic al României.

Sâmbătă 21 decembrie, are loc solstițiul de iarnă, eveniment care marchează începutul iernii astronomice și cea mai scurtă zi a anului în emisfera nordică. Momentul cheie al său este „amiaza solară” când soarele atinge cel mai înalt punct pe cer.

Furtunile au transformat înfățișarea cetății dacice Fețele Albe, din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, au produs pagube greu de recuperat și au blocat accesul pe potecile așezării. Nici oamenii nu s-au lăsat mai prejos și i-au cauzat și ei distrugeri.

Cetatea dacică Piatra Roșie a fost din nou ținta unor distrugeri. Mai multe pietre din drumul pavat au fost smulse de persoane necunoscute și aruncate în groapa din vecinătatea monumentului.

Cel puțin 20 de temple și sanctuare dacice au fost descoperite până în prezent în cetățile dacice din Munții Orăștiei. Oamenii de știință nu le-au putut descifra toate secretele, însă numărul lor mare arată interesul pe care dacii îl arătau spiritualității.

Rămășițele unui templu antic necunoscut au fost descoperite de arheologi în Cetatea dacică Costești din Hunedoara - inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Descoperirea are loc după un secol de la primele cercetări arheologice din cetate.

Sarmizegetusa Regia va fi închisă turiștilor. Decizia, motivată de lucrările la poarta sitului arheologic a stârnit controverse. În trecut, capitala dacilor a mai fost închisă publicului, din cauza unor lucrări.

Urșii au fost întâlniți frecvent în ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu, acoperit în mare parte de pădure. Unii s-au apropiat de gospodăriile localnicilor și s-au plimbat prin cetăți. Imagini neobișnuite au fost filmate recent, cu un urs „rătăcit” pe drumul din satul Costești, din Hunedoara.

Oamenii de știință au descoperit asemănări izbitoare între Ansamblul neolitic Stonehenge din Marea Britanie și Sarmizegetusa Regia, așezarea dacică pe care unii români o consideră „Stonehenge din România”.

Oamenii de știință au scos la iveală rămășițele unui templu misterios, aflat pe terasa a noua din Sarmizegetusa Regia. Unul dintre zidurile sale, prăbușite era acoperit cu picturi.

Turiștii care ajung, sâmbătă, la Sarmizegetusa Regia sunt invitați să cunoască ultimele descoperiri din capitala dacică, într-un tur ghidat de arheologii și studenții care au participat pe șantierul arheologic.

Dacii nu au inventat un sistem original de fortificații, iar celebrul „murus dacicus” este mai mult o invenție a istoriografiei naționaliste. Dacii utilizau, în mare parte fortificații de inspirație tracică sau celtică. Cele din zona Sarmizegestusa erau adaptări locale după zidurile grecești.

Zestrea bogată în monumente istorice și ale naturii din Hunedoara i-a adus județului din vestul României o mulțime de nominalizări în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Cea mai recentă dintre ele este a băilor termale Germisara (Geoagiu Băi) din vremea dacilor și romanilor

O trusă chirurgicală din vremea dacilor, un sistem de filtrare a apei și inscripțiile controversate din Sarmizegetusa Regia le-au dat motive arheologilor să elogieze cunoștințele celor care au trăit în cetățile din Munții Șureanu.

Fețele Albe, o așezare dacică din vecinătatea Sarmizegetusei Regia a fost propusă în patrimoniul mondial UNESCO, dar în ultimii ani autoritățile au neglijat-o, iar oaspeții ei i-au adus numeroase distrugeri

Sarmizegetusa Regia a intrat în șantier, iar aproape un kilometru de ziduri antice, ce compun fortăreața capitalei dacilor, va trece printr-un amplu proces de restaurare.

Sarmizegetusa Regia și Fețele Albe din Hunedoara se disting prin înfățișarea lor. Dacii au depus eforturi mari pentru a amenaja peste 100 de terase pentru construit, în locurile neprielnice din munți.

Drumul Judeţean Orăştie - Costeşti, cale spre cetăţile dacice, va fi modernizat, după mai mulţi ani de aşteptare, în care a ajuns într-o stare tot mai precară.

Munţii Orăştiei cuprind cele mai multe cetăţi antice de piatră, care făceau parte dintr-un sistem defensiv complex, întins pe aproape 150 de kilometri pătraţi în jurul Sarmizegetusei Regia, centrul religios şi politic al dacilor înainte de cucerirea ...

După doi ani de pandemie, Festivalul Cetăţilor Dacice va fi reluat. Ediţia din 2022 are loc în comuna Săsciori, judeţul Alba.

Au trecut două decenii de la marile jafuri petrecute în cetăţile dacice din judeţul Hunedoara şi, abia recent, autorităţile au reuşit să instituie măsuri de pază completă a siturilor UNESCO.

Urşii îşi fac tot mai adesea simţită prezenţa în pădurile din ţinutul cetăţilor dacice - Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

Pentru prima dată de la descoperirea lor, patru cetăţi dacice din judeţul Hunedoara beneficiază de pază specializată.

Deşi se află în patrimoniul cultural mondial (UNESCO), aşezarea dacică Băniţa este aproape inaccesibilă pe timpul iernii.

Autorităţile din judeţul Hunedoara au alocat bani pentru cetăţile dacice. Acestea vor avea puncte de informare şi de pază.

O mulţime de monumente care ar fi avut în Antichitate roluri ritualice împânzesc cetăţile dacice. Edificiile care au stârnit cel mai mare interes oamenilor de ştiinţă şi oaspeţilor aşezărilor din Munţii Orăştiei au fost cele rotunde.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sunt privite de tot mai mulţi dintre oaspeţii lor ca locuri cu o încărcătură spirituală, iar din această cauză o mulţime de întâmplări bizare s-au petrecut în ultimii ani în aşezările din munţi.

Galerie foto adevarul.ro: Cetatea dacică de la Costeşti

Galerie foto adevarul.ro: Fotografii document din Sarmizegetusa Regia, în anii 80

Alături de Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor, alte patru cetăţi dacice din Munţii Orăştie - Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa - impresionează prin unicitatea lor.

Cele mai vechi drumuri pavate din România se află în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Au două milenii şi sunt şi printre cele mai bine păstrate drumuri antice.

Hadrian Daicoviciu a fost unul dintre primii istorici care au reclamat pericolul distrugerii celor mai preţioase monumente antice din România: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Se întâmpla în urmă cu cinci decenii, însă semnalul său de alarmă este...

Patru căutători de comori cehi au fost condamnaţi după ce au răvăşit mai multe situri arheologice. Tinerii care au devastat cetăţile dacice se filmau în timpul săpăturilor.

Patru braconieri din Cehia au călcat cetăţile dacice şi au furat mai multe comori preţioase. Magistraţii i-au condamnat.

Deşi se află pe lista exclusivistă a monumentelor din patrimoniul mondial - UNESCO, cetatea dacică de la Băniţa a rămas un loc inaccesibil, într-o situaţie pe care specialiştii o deplâng.

Ce nu au făcut autorităţile pentru protejarea vestigiilor cetăţii dacice Costeşti, fac voluntarii şi specialiştii implicaţi în proiectul Ambulanţa pentru monumente.

Munţii Orăştiei adăpostesc cele mai faimoase cetăţi dacice şi oferă călătorilor care îi explorează privelişti impresionante.

Topografii au urcat la Cetatea dacică Blidaru pentru a face măsurătorile necesare clarificării regimului juridic al sitului UNESCO.

Încep măsurătorile topografice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru stabilirea situaţiei juridice a terenurilor lor.

Legea cetăţilor dacice a intrat în vigoare. Patru situri UNESCO au trecut în grija Consiliului Judeţean Hunedoara.

Cetăţile dacice din Munţi Orăştiei vor ajunge în grija Consiliului Judeţean Hunedoara. Demersurile au durat mai mult de cinci ani şi s-au finalizat cu o lege care clarifică regimul juridic al siturilor.

Intervenţiile pentru protejarea „palatelor” cetăţii dacice Costeşti, derulate de voluntari sub supravegherea unui colectiv ştiinţific, au fost suspendate pe durata iernii.

Primi paşi pentru conservarea vestigiilor antice ale aşezării dacice Sarmizegetusa Regia vizează construcţia unui lapidarium.

Poiana Omului, un loc străvechi de întâlnire a ciobanilor, îşi fascinează oaspeţii cu legendele sale despre daci şi cu frumuseţea ţinutului.

Voluntarii s-au apucat de lucru la Cetatea dacică de la Costeşti, unde unul dintre cele două turnuri antice va avea un acoperiş nou, menit să îl protejeze.

Arheologii au petrecut mai multe săptămâni în Sarmizegetusa Regia pentru a cerceta ruinele unei clădiri misterioase şi ale drumului pavat, ascuns sub pământ.

Autorităţile iau primele măsuri după tragedia din Sarmizegetusa Regia, când descărcările electrice au dus la moartea unui agent de pază şi rănirea a doi turişti.

Niciunul dintre monumentele istorice din România nu a fost lovit în ultimii ani de atâtea catastrofe ca Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor din Munţii Orăştiei. Ultima dintre ele a dus la moartea unui agent de pază şi la rănirea gravă a doi vizitat...

De-a lungul timpului, arheologii au încercat să identifice locurile unora dintre cetăţile dacice mai puţin cunoscute, dar menţionate de istoricii din Antichitate.

La 20 de ani de la includerea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei în patrimoniul UNESCO, situaţia monumentelor istorice a rămas îngrijorătoare.

Membrii unui club de kick-boxing au transformat cetatea dacică Băniţa în loc de luptă şi antrenament. Urmează întâlniri la alte aşezări dacice, spre nemulţumirea celor care susţin că monumentele UNESCO nu trebuie să devină ringuri de box.

O fundaţie care activează în domeniul patrimoniului a sesizat UNESCO faţă de situaţia în care au ajuns cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la 20 de de ani de la includerea lor pe lista obiectivelor din patrimoniul mondial UNESCO.

Iarna a aşternut zăpezi de jumătate de metru peste satele tăcute din Munţii Orăştiei, a căror linişte este tulburată din când în când de animalele sălbatice.

Sarmizegetusa Regia este plină de mistere, iar unul dintre cele mai puţin explicate este lipsa necropolelor din capitala dacilor şi faptul că arheologii nu au mai găsit aici, în ultimele decenii, rămăşiţe umane din vremea dacilor.

Cinci dintre cele şase cetăţi dacice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO se află în judeţul Hunedoara. Reprezintă motive de mândrie pentru localnici şi autorităţi, dar situaţia lor este din ce în ce mai dramatică.

Din 1999, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Recunoaşterea valorii siturilor istorice pe plan mondial nu a determinat autorităţile române să se implice în protejarea lor. Cetatea Blidaru rămâne un exemp...

Blidaru, o fortăreaţă din blocuri groase de calcar, aduse de daci de la Măgura Călanului, şi apoi marcate cu litere greceşti, oferă o privelişte spectaculoasă. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a...

Comuna Cetatea de Baltă din Alba va găzdui în perioada 23 – 24 iunie 2018 a XII-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, cel mai vechi festival de reconstituire istorică antică din România.

Sarmizegetusa Regia s-a numărat printre cele mai vizitate destinaţii turistice din vestul ţării, în zilele de Rusalii. Şi celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au fost ocupate de turişti.

Aproape 500 de monede antice şi 18 obiecte de podoabă dacice din argint, considerate bunuri culturale de patrimoniu cu valoare excepţională, au fost recuperate de autorităţile române din Austria.