Video Cetatea dacică interzisă turiștilor. A ajuns printre mai riscante locuri din România VIDEO
0Aflată de peste două decenii în patrimoniul cultural mondial UNESCO, cetatea dacică Bănița din Hunedoara a rămas inaccesibilă turiștilor. Locul este considerat prea riscant pentru a fi propus ca obiectiv turistic.
Cetatea dacică Bănița din Hunedoara (video) a rămas inaccesibilă turiștilor care vor să o exploreze cu familia, indiferent de anotimp.
Nu a fost amenajat niciun traseu de vizitare a sitului arheologic, poteca abruptă spre cetate nu este marcată corespunzător, astfel că turiștii se pot rătăci ușor și se pot pune în pericol din cauza pantei abrupte, iar cei care au de gând să viziteze așezarea însoțiți de copii sau de animale de companie sunt nevoiți să își ia gândul de la o astfel de expediție.
În urmă cu un secol și jumătate, vechiul drum prin cheile de la poalele cetății a fost transformat în terasament al căii ferate a cărbunelui, Simeria - Petroșani, astfel că turiștii s-ar putea trezi prinși între trenurile care traversează locul strâmt, mărginit de stânci.
Cetatea dacică Bănița, păzită
De doi ani, când așezarea, aflată în vecinătatea orașelor Petrila și Petroșani, a intrat în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, angajații unei firme de pază îi întâmpină pe vizitatori la poalele cetății, însă de obicei le spun turiștilor să nu se aventureze spre cetate.
„Ni s-a spus să nu mergem, pentru că riscăm să ne rătăcim, nefiind amenajat vreun traseu spre cetate. Nu am crezut că va fi atât de greu. Am mers vreo jumătate de kilometru pe marginea liniei ferate, până la podul din dreptul căruia putem aborda dealul. Apoi am luat-o pe potecă, însă nu am reușit să urmărim marcajele. Am urcat abrupt ținându-ne de copaci, pietre și rădăcini. Pe deal nu am găsit decât câteva pietre, vreo două steaguri agățate de crengi și priveliștea Văii Jiului și a țării Hațegului. La întoarcere ne-am rătăcit de mai multe ori, ajungând pe marginea prăpastiei. A fost o experiență obositoare”, spune Maria, o tânără venită din Deva, în excursie la Cetatea dacică Bănița.
Rangerii și reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara nu recomandă nici ei „cățărarea” pe situl UNESCO. Din fericire, cei care ajung la poalele așezării antice găsesc în vecinătatea ei două locuri spectaculoase și mai accesibile.
Peștera Bolii, locul spectaculos de la poalele cetății
Peştera Bolii se află în vecinătatea Dealului Băniței și poate fi vizitată pe întreaga sa lungime de aproape 500 de metri. Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri.
„Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei.
Drumul spre Peștera Bolii începe din DN 66 Hațeg Petroșani, iar intrarea se află la circa un kilometru de drumul național. Înainte de peșteră, turiștii traversează calea ferată Simeria – Petroșani. Cei care vor să se îndrepte spre cetatea Bănița, cotesc la stânga pe traseul feroviar.
Cheile Băniței, rezervația de sub cetate
Rezervația Cheile Băniței se află și ea în Parcul Natural Grădiștea Muncelui Cioclovina, în apropierea Peșterii Bolii.
Cheile Băniței se află la opt kilometri nord de Petroşani, iar accesul în zonă poate fi făcut de pe șoseaua Hațeg – Petroșani (DN 66), dinspre localitatea Bănița. În dreptul unei foste benzinării turiștii virează spre stânga pe un drum asfaltat, spre calea ferată. Înainte de punctul de trecere a căii ferate există o cale de acces spre dreapta către chei.
Cheile Băniței, cu o lungime de circa 300 de metri, care vara pot fi străbătute prin apă, s-au format datorită pârâului Bănița, care a săpat în pereții calcaroși ai muntelui. Apele au creat întâi o peșteră, ai cărei pereți s-au prăbușit cu trecerea timpului.
„Cheile sunt deosebit de spectaculoase, oferind un peisaj rar întâlnit. Atât coloritul variabil al stâncilor, cât și formele sculptate de apa ne încântă privirea. Pe anumite porțiuni stâncile acoperă parțial cheile ca o umbrelă”, informează administrația din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.
În apropiere de Cheile Băniței, turiștii mai pot vizita Turnul medieval de la Crivadia și Cheile Crivadiei. De asemenea, pot urca pe potecile și drumurile forestiere din Munții Șureanu, spre izvoarele Streiului, ori spre Munții Retezat pe traseele care pornesc din zona localității Pui. În apropiere, se află orașele din Valea Jiului și satele comunelor Baru, Pui și Bănița.
Cenușăreasa cetăților dacice
Cetatea Băniţa a fost ridicată de daci ca avanpost pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia, din sudul ţării, de Sarmizegetusa Regia.
„Cetatea prin poziţia ei strategică deosebit de favorabilă, era menită să controleze Valea Jiului şi Pasul Vulcan, iar la nevoie să bareze drumul unui duşman ce ar fi intenţionat să pătrundă dinspre sud în zona Munţilor Sebeşului. Fortificaţia de la Băniţa constă dintr-un val de pământ şi piatră, un zid de piatră locală şi ziduri de calcar fasonate”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Ruinele sale mai sunt vizibile, în timp ce rămăşiţele aşezării civile de la poalele ei au fost distruse odată cu construcţia căii ferate a cărbunelui Simeria – Petroşani în urmă cu un secol şi jumătate. Tot atunci, au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de piatră şi au dispărut mai multe dintre terasele de la poalele dealului. Cetatea dacică Bănița din Hunedoara a fost dezvelită la începutul anilor ’60.
„Arheologii de la Muzeul regional din Deva au scos recent la lumină ruinele unei cetăţi dacice descoperite pe dealul Cetăţii de la Băniţa, la gura bazinului Jiului superior — înălţime care atinge aproape o mie de metri. Au fost dezgropate: o incintă a cetăţii, turnuri de veghe, platforme de luptă pe culmi stâncoase, urmele unor locuinţe şi un bogat inventar cuprinzând diferite obiecte — unelte, tipare pentru turnat metalul, arme de luptă, ceramică. Cetatea de la Băniţa — după cum spun cercetătorii care au efectuat săpăturile — avea rostul de a veghea şi a apăra dinspre sud cetatea de scaun a regilor daci de la Sarmisegetuza, împotriva unui eventual atac dinspre Dunăre. Ea ar fi fost construită la sfârşitul secolului al II-lea înaintea erei noastre şi distrusă în secolul I al erei noastre de către romani”, informa revista Flacăra, în 1961.
Cetățile dacice din patrimoniul UNESCO
Patru decenii mai târziu, în 1999, Cetatea dacică Bănița a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte cinci cetăți dacice din Munții Șureanu (Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna).
În 2013, Sarmizegetusa Regia, cea mai populară așezare dacică din România, a intrat în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, iar din 2021, și cetățile dacice Blidaru, Costești, Piatra Roșie și Bănița, toate aflate pe teritoriul Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, au fost preluate de Consiliul Județean Hunedoara.
În ultimii ani, autoritățile din Hunedoara s-au arătat adesea optimiste cu privire la situația așezărilor antice. Primele măsuri luate au vizat instituirea pazei și a unui program de vizitare a siturilor arheologice.
Cetatea dacică Costești a beneficiat de lucrări de restaurare: acoperișul degradat al unuia dintre cele două turnuri locuință a fost înlocuit cu unul nou, cu sprijinul specialiștilor și al voluntarilor implicați în proiectul „Ambulanța pentru Monumente”. Și celălalt turn – locuință va fi pus în siguranță, iar așezarea a devenit loc de desfășurare a unor evenimente cu caracter științific, ca școala de vară de arhitectură și arheologie.
În Cetatea dacică Piatra Roșie au fost reluate cercetările arheologice, care au dus, din 2021, la descoperirea rămășițelor unui presupus templu, asemănător Marelui sanctuar circular din Sarmizegetusa Regia. Campaniile arheologice vor continua, susțin reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara.
Planurile autorităților județene vizează restaurarea, cu ajutorul Institutului Național al Patrimoniului, a cisternei de apă din Cetatea dacică Blidaru.
În schimb, cetatea dacică Bănița a rămas „Cenușăreasa” așezărilor dacice aflate în grija Consiliului Județean Hunedoara, nici măcar traseul de vizitare nu a fost amenajat. Problemele sale țin de pericolul pe care îl reprezintă pentru turiști panta abruptă, prăpastiile și stâncile, dar și lipsa documentațiilor necesare în accesarea finanțărilor pentru revitalizarea așezării.
Se încarcă comentariile...
