Mănăstirea Prislop, căutată de mii de turiști. Cine au fost oamenii legendari care i-au adus faima VIDEO
0Mii de oameni sunt așteptați în acest sfârșit de săptămână la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România în zilele de sărbătoare.
Aflată la 20 de kilometri de Hunedoara și circa 10 kilometri de orașul Hațeg, Mănăstirea Prislop (video) se numără printre locurile cele mai aglomerate din vestul României în zilele de sărbătoare. Mii de oameni sunt așteptați la mănăstirea din țara Hațegului, în zilele de Paște.
Cei mai mulți dintre oaspeții așezământului monahal sunt pelerini veniți din toate zonele României, la mormântul lui Arsenie Boca (1910 - 1989), fost stareț și călugăr al mănăstirii, propus pentru a fi canonizat de către Biserica Ortodoxă Română.
Numeroși turiști profită însă de zilele libere din acestă perioadă pentru a vizita mănăstirea, care nu atrage numai prin mormântul lui Arsenie Boca, dar și prin istoria și înfățișarea ei. În ultimii ani, așezământul a trecut prin transformări importante (au apărut noi construcții, iar curtea a fost reamenajată), iar în prezent aici au loc ultimele lucrări în pregătirea sărbătorii de Paște.
Potrivit unor istorici, biserica medievală Prislop datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind clădită în aceeași epocă în care au fost ridicate mai multe biserici de piatră din țara Hațegului, ctitorii ale cnezilor din acest ținut.
Ctitorul ei ar fi fost Nicodim, un călugăr originar din Balcani, refugiat în Țara Românească, la Tismana, întemeietor al mai multor așezări monahale.
Documentele privitoare la mănăstire, de la începuturile sale până în 1762 - când mănăstirea a fost arsă, iar călugării de aici au fost alungați – au fost distruse.
Istoria mănăstirii, dominată de personaje legendare
Tradiția locală spune însă că, prin secolele XV-XVI, aici ar fi trăit Sfântul Ioan de la Prislop, un călugăr din care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea.
Unele legende arătau că Ioan de la Prislop fusese ucis în fața chiliei sale de la Mănăstirea Prislop, fiind confundat cu un animal sălbatic.
„Spune tradiţia populară că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat”, arăta Mircea Păcurariu, autorul cărţii „Sfinţi Români".
O altă legendă spune că Ioan plecase din Silvaș, satul învecinat mănăstirii, împreună cu o tânără de care se îndrăgostise, și s-au refugiat în vechea chilie a călugărilor de la Prislop. Acolo ar fi murit iubita acestuia și tot acolo, pe mormântul ei aflat pe malul pârâului, la poalele grotei, a fost găsit mort și Ioan, despre care localnicii credeau că este făcător de minuni. De atunci, i-au spus locului „casa sfântului”.
Unii istorici susțineau însă că Ioan de la Prislop, devenise în vremea lui Mihai Viteazu episcop al Alba Iuliei. După moartea voievodului, a devenit proscris și ar fi murit în ianuarie 1605, în timp ce apăra orașul Sătmar, în fața oștilor principelui Ștefan Bocksay.
„A prins un paloș nemțesc în amândouă mâinile și încotro da, mulți cădeau de mâna lui, nu da în zadar, ci totdeauna nimerea. Mai pe urmă l-au împușcat tocmai prin mijloc și așa a murit”, arăta un document al vremii, citat de dr. Augustin Bunea, în lucrarea „Vechile episcopii românești ale Vadului, Geoagiului, Silvașului și Belgradului” (1902).
Domnița Saphira de la Prislop
În biserica mănăstirii Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira (Saphira), fiica domnitorului Moise Vodă Basarab, care se refugiase aici la mijlocul secolului al XVI-lea. Și ea s-a numărat printre personajele legendare din istoria așezării și a contribuit la refacerea ei.
Mormântul său a fost cercetat în anul 1909, cu ocazia unor lucrări de refacere a bisericii. În sicriul acoperit cu o lespede din marmură roşie, purtând stema Ţării Româneşti, au fost găsite și rămășițele unei copile, pe care domnița Saphira ar fi găsit-o abandonată în pădure și ar fi îngrijit-o până la vârsta de șapte ani, când aceasta a murit.
„La un capăt al groapei, într-o lădiță pătrată, putregăită, s-au aflat îngrămădite oase și două craniuri, unul mai mare și altul mai mic. Acest din urmă poate să fi fost al copilei despre care spune tradiția că a aflat-o Zamfira în pădure și a dorit să fie înmormântată cu dânsa la un loc”, relata preotul Jacob Radu, în volumul „Istoria vicariatului greco catolic din Hațeg” (1913).
Arsenie Boca a revitalizat mănăstirea Prislop
După 1990, popularitatea așezării a crescut datorită călugărului Arsenie Boca, înmormântat aici în decembrie 1989.
Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus, din Munţii Zarandului, primind numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.
Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare. Din anii ´50, autorităţile comuniste i-au interzis duhovnicului să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.
Mormântul lui Arsenie Boca se află pe un deal, în vecinătatea bisericii medievale, înconjurat de mormintele maicilor și preoților care au slujit, în trecut aici.
Se încarcă comentariile...
