Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi este partener în proiectul: "Formare profesionaslă pe platforme mecatronice"

Foto Ugal

Dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere reprezintă o mare provocare pentru mediul academic si, pentru şcoală în general. Trecerea de la producţia bazată pe resurse (materiale şi energetice) la producţia bazată pe cunoaştere presupune noi tehnologii educaţionale, care să asigure dezvoltarea gândirii sistemice, integratoare, bază pentru stimularea iniţiativei şi creativităţii.

În societatea cunoaşterii, demersurile în educaţie şi formare pentru dezvoltarea gândirii integratoare sunt la fel de importante ca şi cele pentru deprinderea scrisului şi cititului.

Gândirea integratoare stimulează inovarea, factor cheie pentru creşterea productivităţii muncii în producţia de cunoaştere.

Noile tehnologii educaţionale presupun abordări conceptuale, metode şi mijloace în acord cu cerinţele privind evoluţia în dezvoltarea tehnologică.

Se cunoaşte că, tehnologia secolului XXI este mecatronica.

Cuvântul în sine a fost brevetat de către japonezi la începutul deceniului opt al secolului trecut şi, a fost utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologică:mecanică-electronică-informatică.

Conţinutul termenului s-a îmbogăţit constant, ca urmare a evoluţiei în dezvoltarea tehnologică si, pas cu pas mecatronica a parcurs etapele: tehnologie, filosofie, ştiinţa maşinilor inteligente, respectiv, mediu educaţional pentru dezvoltarea gândirii integratoare în societatea cunoaşterii.

Platformele mecatronice reprezintă fundamentul tehnico-ştiinţific pentru promovarea filosofiei mecatronice in educaţie, formare, precum si în activităţile de cercetare - dezvoltare tehnologică.

Educaţia şi formarea pe platforme mecatronice asigură flexibilitate în acţiune şi gândire, trăsături definitorii ale specialistului în societatea cunoaşterii.

Flexibilitatea este o trăsătură definitorie a oricărui sistem mecatronic, determinată de prezenţa în structură a legăturilor informaţionale.

În tara noastră, platformele mecatronice s-au constituit în universităţile cu profil tehnologic după 1990, prin înfiinţarea specializărilor de mecatronică în inginerie.

Prin elaborarea Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr.3205/03.02.1999 s-a declanşat o adevărată mişcare pentru constituirea Platformei Naţionale de Mecatronică.

În demersurile pentru realizarea acestei lucrări au fost antrenate catedrele de mecatronică ale universităţilor cu profil tehnologic din centrele:Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara.

Ordinul menţionat definea cadrul privind constituirea Consiliului Naţional pentru Educaţie Tehnologică şi Inovare.

Consiliul şi-a propus ca obiectiv principal elaborarea unui Program Naţional de Educaţie Mecatronică.

Efortul comun, în parteneriatul menţionat s-a finalizat prin configurarea Platformei Naţionale de Mecatronică(PNM).

În iunie 2009, cu ocazia Primei Conferinţe Naţionale de Educaţie Tehnologică şi Tehnologii Educaţionale găzduită de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost lansată cartea: Platforme mecatronice pentru educaţie şi cercetare.

În carte sunt prezentate platformele mecatronice constituite în universităţile menţionate anterior.

PNM este o structură în acord cu standardele consacrate la nivelul platformelor tehnologice europene.

Prin dezvoltarea PNM s-au creat premisele pentru configurarea mecanismului educaţional sub formă de:Reţea Naţională de Educaţie şi Formare Profesională Flexibilă(RNEFPF).

Suportul financiar pentru această lucrare se asigură prin proiectul: POSDRU/87/1.3/S/64069 cu tema: Program de formare profesională flexibilă pe platforme mecatronice.

Acronimul proiectului este: FlexFORM.

Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European şi Guvernul României.

Contractul de finanţare a fost semnat la data de 04.08.2010 pentru suma nerambursabilă de 16.590.502 lei.

Durata proiectului este de 36 de luni, startul acestuia a fost dat la 01.09.2010.

Coordonatorul proiectului este Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, manager prof.dr.ing. Vistrian Mătieş. Proiectul va fi realizat în parteneriat cu: Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos" Galaţi, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iaşi, Universitatea Politehnică din Timişoara şi Festo SRL România. Firma Festo este reprezentanta Concernului Festo din Germania, sponsor principal al Olimpiadelor Internaţionale de Mecatronică.

Grupul ţintă îl constituie profesorii din învăţământul preuniversitar. Obiectivul general al proiectului este elaborarea şi implementarea unui program de formare profesională flexibilă, pe platforme mecatronice, a personalului didactic din învăţământ, pentru dezvoltarea competenţelor în aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne şi eficientizarea procesului de predare-învăţare. Proiectul vizează crearea in universităţile partenere a cadrului organizatoric şi metodologic pentru elaborarea şi implementarea programului de formare profesională flexibilă a personalului didactic în acord cu cerinţele privind piaţa muncii, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere.

Totodată, proiectul vizează crearea unui mecanism naţional (Reţea Naţionala pentru Educaţie si Formare Profesională Flexibilă) care să faciliteze abordarea unitară, într-o viziune sistemică a problemelor complexe privind formarea iniţială, continuă şi reconversia profesională.

Obiectivele specifice sunt:

Elaborarea şi implementarea unui program de formare profesională flexibilă pe platforme mecatronice a personalului didactic din învăţământ.

Dezvoltarea competenţelor profesorilor în aplicarea metodelor interactive de predare-învăţare şi stimularea creativităţii prin utilizarea potenţialului platformelor mecatronice.

Îmbunătăţirea calităţii managementului activităţilor de educaţie şi formare profesională prin înfiinţarea Centrelor Regionale de Educaţie si Formare Profesională Flexibilă (CREFPF) şi integrarea acestora în reţea.

Facilitarea accesului la cunoaştere (biblioteci, baze de cunoştinţe, laboratoare virtuale, programe de formare etc. ) a personalului didactic prin crearea Centrului Virtual de Competenţe în domeniul Mecatronicii (CVCM), mijloacele mass-media, seminarii, conferinţe, workshop-uri, lucrări ştiinţifice şi didactice etc.

Metodologia de implementare. Pe structura catedrelor de mecatronică ale partenerilor proiectului se vor înfiinţa 7 Centre Regionale de Educaţie şi Formare Profesională Flexibilă (ca structuri acreditate) care vor avea responsabilitatea implementării programului în regiunile de dezvoltare asociate.

Funcţionarea acestor centre în reţea asigură abordarea sistemică în viziune integratoare a activităţilor de formare, îmbunătăţirea în ansamblu a calităţii managementului activităţilor de educaţie si formare.

De asemenea, pe structura catedrei de Mecatronică a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca se va crea un Centru Virtual de Competenţe în Mecatronică (CVCM ), care ,va cuprinde biblioteci, baze de cunoştinţe, laboratoare virtuale, programe de formare etc.

Prin facilităţile create privind accesul la cunoaştere (laborator virtual, biblioteci) va creşte substanţial numărul de cadre didactice care pot beneficia de rezultatele programului.

Descrierea programului de formare profesională flexibilă.

Programul va cuprinde trei cicluri identice de formare cu durata de 12 luni.

Fiecare ciclu include 3 module (5 cursuri + proiectul final).

Cursurile din structura celor 3 module au durata de 40 ore fiecare.

Activităţile specifice fiecărui curs se derulează pe parcursul unei săptămâni (şase zile).

Activităţile vor avea un caracter predominat aplicativ. Modulul 1.Tehnici de informare şi comunicare, include cursurile: Informatica aplicată în educaţie şi formare (curs+aplicaţii, 40 ore); Medii şi tehnologii educaţionale interactive (curs+aplicaţii, 40 ore). Modulul 2. Platforme mecatronice pentru educaţie şi formare flexibilă, include cursurile: Tehnologie şi educaţie mecatronică. Dezvoltare durabilă (curs+aplicaţii, 40 ore); Metode şi tehnici de inovare şi creativitate (curs+aplicaţii, 40 ore).

Modulul 3. Dezvoltare tehnologică şi tehnologii educaţionale în societatea bazată pe cunoaştere
- Dezvoltare tehnologică şi tehnologii educaţionale (curs+aplicaţii, 40 ore);
- Tehnologii Educaţionale Interactive (proiect final desfăşurat pe perioada a 10 luni).
Proiectul va dezvolta o temă în domeniul tehnologiilor educaţionale, în acord cu tematica programului de formare. Temele de proiect vor fi alese complementar astfel încât la sfârşitul programului să rezulte o bază de 1320 de aplicaţii dinamice (interactive), cu tematică axată pe problemele de interes major în educaţie şi formare. Prin CVCM aplicaţiile vor fi accesibile gratuit tuturor cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor. Fiecare din universităţile partenere au răspunderea privind implementare programului în judeţele afiliate regiunii de dezvoltare în a cărui centru îşi au locaţia.

Pe parcursul derulării proiectului, în cele trei cicluri de formare vor fi cuprinşi 1320 de profesori, în medie câte 30 din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. Proiectul propune abordări inedite la nivel naţional (obiectivul general şi obiectivele specifice explicitate anterior sunt relevante în acest sens). Câteva dintre acestea sunt: Se explicitează şi se dezvoltă conceptul de educaţie şi formare profesională flexibilă. Educaţia şi formarea pe platforme mecatronice asigură flexibilitate în gândire si acţiune, trăsături definitorii ale specialiştilor în economia de piaţă, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere.

Astfel , va prinde contur şi modelul hexagonal pentru educaţie mecatronică integrală. Educaţia şi formarea flexibilă facilitează problemele de reconversie profesională. Trăsătura definitorie a oricărui sistem mecatronic este flexibilitatea, determinată de integrarea în structură a legăturilor informaţionale;

Platformele mecatronice ale partenerilor în proiect, la nivelul celor şapte centre, cuprind echipamente şi aparatură de ultimă generaţie, însumând valoric peste 3.5 milioane de Euro. Astfel, profesorii din preuniversitar vor avea acces la tehnologie de ultimă oră, într-un mediu academic de aleasă ţinută profesională. Se facilitează astfel transferul tehnologic în educaţie cu efecte benefice privind calitatea si eficientizarea procesului educaţional în ansamblu;

- Se conturează structura mecanismului educaţional la nivel naţional sub forma Reţelei Naţionale pentru Educaţie şi Formare Profesională Flexibilă (RNEFPF). Coloana vertebrală a RNEFPF va fi constituită din Centrele Regionale Virtuale de Competenţe în Mecatronică (CRVCM) create pe structura catedrelor de mecatronică partenere în proiect. CRVCM constituit în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca va fi coordonator. Aceste centre vor include: baze de cunoştinţe, baze de surse de cunoaştere, biblioteci, laboratoare virtuale etc. şi alte facilitaţi privind accesul la cunoaştere în domeniul mecatronicii. Astfel, RNEFPF va deveni o veritabilă companie naţionala, care, va structura şi integra informaţii producând cunoaştere, într-un domeniu tehnologic de vârf (mecatronica). Angajaţii companiei vor fi: elevi, studenţi, profesori, cercetători etc. Motivarea financiară şi profesională a elevilor, studenţilor, profesorilor etc. va contribui la ridicarea calităţii actului educaţional în ansamblu.

Centrele Regionale de Educaţie şi Formare Profesională Flexibilă (CREFPF), infinitate pe structura catedrelor de mecatronică din universităţile partenere, vor constitui nucleele pentru configurarea Platformelor Regionale ale Societăţii Civile pentru Educaţie şi Formare Continuă. Prin integrarea acestora in reţea se va contura Platforma Naţională a Societăţii Civile pentru Educaţie şi Formare Continuă. Astfel de structuri s-au constituit până acum în 19 din ţările membre UE. Platforma Europeană a Societăţii Civile pentru Educaţie şi Formare Continuă se va configura prin integrarea platformelor constituite la nivel naţional. Formarea continuă este o nevoie majoră în contextul societăţii cunoaşterii. Şcolile şi universităţile vor da tonul în aceste demersuri, dar, societatea civilă trebuie conştientizată pentru a susţine acest efort.

Se creează cadrul pentru stimularea iniţiativei şi creativităţii elevilor,studenţilor, profesorilor etc. pentru dezvoltarea producţiei de mijloace de învăţământ. Ineditul proiectului este marcat şi de faptul că în activităţile de formare profesională vor fi valorificate facilităţile oferite de laboratorul mobil de mecatronică şi platformele mecatronice portabile. Startul cursurilor de formare se va da în ianuarie 2011. Condiţiile privind înscrierea şi selectarea cursanţilor vor fi accesibile în timp util pe site-ul proiectului.

Alte detalii privind programul se pot obţine de la Catedrele de mecatronică ale universitarilor partenere în proiect şi de la Firma Festo România.