Masterandul-cercetător care va prelungi durata de viaţă a rulmenţilor folosiţi la avioane şi locomotive

Cătălin Valentin Solomon (23 de ani) este masterand în anul I la Facultatea de Inginerie din Galaţi şi a fost selectat în toamna lui 2016 să fie bursier la firma Rulmentul Bârlad, unul dintre marii producători de rulmenţi din lume. Tânărul va face parte din grupul de ingineri, care se ocupă de cercetare avansată în domeniul prelungirii duratei de viaţă a rulmenţilor folosiţi la avioane şi locomotive.

De mic copil, lui Cătălin Valentin Solomon, masterand în anul I, specializarea Materiale Avansate şi Tehnologii Inovative, la Facultatea de Inginerie din Galaţi, i-a plăcut să vadă cum funcţionează lucrurile. Voia să le desfacă şi să înţeleagă ce le face să ticăie. 

A reuşit cu adevărat să îşi pună pasiunea în valoare, după ce în anul I de facultate profesorul Florin Marin Bogdan i-a propus să se înscrie în Cercul Ştiinţific Studenţesc de Informatică Aplicată în Ingineria Materialelor. ”Mă fascina ceea ce spunea. Îl întrerupeam mereu, punându-i tot felul de întrebări. Mi-a plăcut foarte mult pentru că orice îl întrebam, profesorul avea un răspuns”, ne povesteşte Cătălin cum a început totul. 

Tânărul a avut atunci primul contact cu proiectarea 3D. L-a atras faptul că, din câteva liniuţe, puteau ieşi diverse piese şi ansamble de maşini. A desenat de unul singur o caroserie de ARO pentru a-şi da mâna în domeniul proiectării 3D. Dacă cineva i-ar fi spus vreodată că va ajunge să deseneze un avion, nu l-ar fi crezut. 

”Uşor, uşor, informaţiile s-au acumulat, iar la un moment dat am realizat că pot proiecta diverse lucruri, fără să mai îmi spună cineva cum se face”, ne explică masterandul. A proiectat suspensia unei maşini, o operaţiune complexă, ce presupune muncă de documentare, desenarea suspensiei, asamblarea ei pe o maşină şi zeci de simulări pentru a verifica viabilitatea acestei piese auto. 

Talentul său le-a atras atenţia celor de la ArcelorMittal Galaţi, care în 2012, când era student în anul II de facultate, i-au oferit un intership pe platforma siderurgică pentru o perioadă de două luni. Pe perioada intershipului, a realizat ceea ce în limbajul de specialitate se numeşte testul Chalmers pentru bucşe lagăr, ce presupune testarea aliajului antifricţiune de la bucşe. 

De amintit este că bucşele se livrează fără aliajul antifricţiune, ce face ca acestea să alunece cât mai bine în agrenaj, iar Cătălin a decupat epruvete şi le-a prelucrat, supunându-le apoi unor testări mecanice. ”Trebuia să analizăm la ce presiune cedează aliajul antifricţiune. Cu cât acesta se smulgea mai greu, cu atât calitatea lui era mai bună”, detaliază tânărul.

A creat un zmeu ca sursă alternativă de energie

Cătălin s-a îndrăgostit iremediabil de proiectare şi simulare, dovadă ca a şi desenat o caroserie de Lamborghini în timpul facultăţii, la Cercul Ştiinţific Studenţesc de Informatică Aplicată în Ingineria Materialelor. Tânărul s-a documentat foarte mult pentru a duce la capăt proiectul, care i-a luat câteva săptămâni doar pentru a realiza o mică parte. 

Masterandul alături de profesorul său de la cercul ştiinţific FOTO Cătălin Valentin Solomon

În timpul ce mulţi studenţi îşi scriu lucrarea de licenţă ca pe o simplă teorie, Cătălin a simulat pe calculator energia produsă de un zmeu, ca o sursă alternativă de energie.  Un calculator de la sol comanda ridicarea zmeului, dar şi distanţa pe care urma să o parcurgă. La sol se afla un generator, iar acesta era legat printr-o cordelină de zmeu, care genera energie cu cât se ridica mai sus. 

Masterandul a conceput inclusiv programul, care să calculeze câtă energie poate produce un zmeu.  A decis să treacă la master  de la Ingineria Mediului la Ingineria Materialelor pentru a încerca să înveţe şi alte lucruri. Chiar în anul I de master i s-a oferit o oportunitate extrem de importantă, de a fi bursier la Rulmentul Bârlad, unul din marii producători mondiali de rulmenţi. Firma i-a oferit o bursă pentru următorii doi ani, urmată de un contract pentru alţi doi ani, cu posibilitatea angajării definitive.  

”Dacă eşti bun, poţi trăi foarte bine şi în România”

Cătălin lucrează în prezent ca inginer proiectant la o firmă subcontractoare pe platforma siderurgică de la Galaţi, iar munca din timpul facultăţii i-a folosit pentru a proiecta schele, printre multe altele. Tânărul inginer va activa pe perioada bursei, dar şi pe cea a contractului de angajare în departamentul de cercetare al producătorului de rulmenţi de la Bârlad, la care visează de ceva timp. 

”Când nu eram bursier la ei, m-am ţinut de capul unui inginer să îmi arate departamentul de cercetare şi dezvoltare. Mi-au plăcut mult inginerii de acolo şi apoi mi-am imaginat ceea ce voi face eu acolo. Mă voi axa pe munca de cercetare în ceea ce priveşte durata de viaţă a unui rulment, în funcţie de condiţiile de funcţionare”, explică masterandul. 

Pentru cine nu este familiarizat cu ceea ce înseamnă un rulment, trebuie spus că acesta este un element mecanic  ce constrânge mişcarea relativă într-o anumită mişcare dorită şi reduce fricţiunea între  elementele mobile. Rulmenţii au o clasificare vastă, în raport cu tipul de activitate, mişcările permise sau cu direcţiile încărcăturilor (forţelor) aplicate elementelor. 

Cătălin ţinteşte sus, intenţionând să se implice în activitatea de cercetare ce vizează rulmenţii pentru avioane, turbine eoliene şi locomotive, o muncă extrem de complexă, ce implică şi o mare responsabilitate. 

”Sunt nişte rulmenţi speciali, pentru că acolo apar nişte forţe imense şi nu pot fi înlocuiţi uşor, dacă se defectează. Asta e şi ideea. Să nu se defecteze prea uşor”, ne descrie masterandul cam ce implică cercetarea în acest domeniu. 

Deşi talentul său îi poate permite ulterior să plece în afară, nu vrea să audă de acest lucru, deoarece crede cu tărie că şi aici se poate face performanţă şi se poate trăi decent. De altfel, motto-ul inginerului gălăţean este ”dacă eşti bun, poţi trăi foarte bine şi în România”. Chiar dacă alţii l-ar lua în derâdere, Cătălin preferă să rămână în ţară şi să se lupte cu mentalitatea şi cu tot ce înseamnă România, în speranţa că şi alţii îi vor urma exemplul pe viitor.