„N-a plouat nici cât să se așeze praful”. Seceta ține pe loc semănatul în sudul țării

Seceta întârzie semănatul în sudul țării, unde fermierii așteaptă de luni întregi o ploaie consistentă. În Dolj, deficitul de apă din sol a blocat pregătirea terenurilor și pune în pericol culturile de toamnă, în timp ce datoriile acumulate și costurile tot mai mari îi lasă pe agricultori cu tot mai puține resurse.

Fermierii așteaptă ploaia, pentru că altfel nu pot semăna Foto: DAJ Dolj

În sudul țării, una dintre zonele în care oamenii n-au mai văzut o ploaie bună de la seceriș, venirea ploilor este așteptată ca o mană cerească. Fermierii confirmă că au tot urmărit cu îngrijorare prognozele meteo, pentru că din cauza deficitului de apă din sol mulți au întârziat campania de toamnă.

Potrivit datelor ANM, „la data de 12 octombrie 2026, pe profilul de sol 0-20 cm (ogor), conținutul de umiditate se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a țării. Rezerva de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare local în nordul, nord-estul, estul, centrul, izolat sudul și sud-vestul Transilvaniei, nord-vestul și sudul Moldovei”.

Decizia de a fertiliza terenul a întârziat, la fel pregătirea pentru însămânțare. Au fost și fermieri mai curajoși, care în ciuda secetei au arat și au semănat, însă dacă ploile mai întârziau (în ultimele ore au fost emise avertizări de ploi însemnate) ar fi fost nevoiți să întoarcă din culturi.

„Campania de semănat nu se pune problema să fie pe sfârșite, ci unii dintre ei de-abia acum încep. Pe Valea Dunării, unde calitatea solului a fost mai bună, acolo au înființat culturile”, a precizat directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Sorin Agapie.

În toamna 2025 s-au semănat în județ aproximativ 168.000 hectare cu grâu, aproximativ 42.000 hectare cu orz și 48.000 hectare cu rapiță. A fost un an bun, inclusiv la culturile de prășitoare (porumb și floarea-soarelui), doar că fermierii au de tras după ceilalți doi de dinainte, extrem de păguboși din cauza secetei. Iar în această toamnă părea că vremea îi încearcă din nou, pentru că în foarte multe zone sunt peste 100 de zile fără ploi semnificative.

Din 12 octombrie a început și perioada depunerii cererilor pentru ajutorul care se acordă fermierilor care au avut culturi de porumb și floarea-soarelui calamitate în 2025. Nici prognoza care anunță ploi însemnate și nici perspectiva de a primi ajutorul de cel mult 330 lei/hectar (în funcție de gradul de calamitare) sprijin nu-i ajută la acest moment. Câmpul are nevoie de apă, iar fermierii au nevoie de bani.

„Eu cred că trendul se va păstra în privința culturilor, vor alege mai mult culturile de toamnă, mai ales că prețurile sunt ușor în urcare, iar din cauza lipsei precipitațiilor și scăderii debitelor apelor fluviului Dunărea, la un moment dat fermierii s-au aflat în imposibilitatea de a iriga culturile de prășitoare”, a mai spus directorul DAJ Dolj.

„Au venit câțiva stropi azi, dar nici praful nu l-a potolit”

Alin Velcu, fermier din Galicea Mare, județul Dolj, așteaptă ca și confrații săi ca prognozele să se adeverească. „Au venit câțiva stropi astăzi și acum mai stropi iar un pic, dar nici praful nu l-a potolit. Am semănat rapița și nu are apă. Am semănat-o la risc, pentru că trecea perioada. Sunt vreo 50 de hectare, am semănat-o din septembrie, 24-25 septembrie. Porumb și floarea-soarelui mai pun foarte puțin, câteva hectare. Punem păioase, rapiță, le rotim între ele”, spune fermierul.

Cu toții așteaptă o ploaie „sănătoasă”, care n-a mai venit, spune Velcu, din iunie, de dinainte de treierat.

Fermierul așteaptă ploaia pentru că mai are de pregătit aproximativ 200 de hectare și de terminat semănatul la grâu și orz.

Cea mai profitabilă cultură, spune, a fost cea de rapiță, a vândut producția încă de la recoltare. S-a întâmplat să fie relativ bun prețul și, în plus, avea nevoie de spațiu de depozitare din fermă pentru grâu. La acest moment, a mai spus Alin Velcu, „grâu nu cumpără nimeni pe zona noastră”.

Fermierii au nevoie de bani cum au nevoie de apă, așa că ajutorul, deși suma este infimă, le-ar prinde bine, dar să vină curând. „Vă dați seama că nu acoperă nici motorina de arat. Nu e nici motorina de arat dacă e să o cumperi acum. Iar ploaia, oricât de multă ar veni nu e prea mult. Poate să vină și Dunărea, a doua zi pământul e tras la loc”, a mai adăugat fermierul din Galicea Mare.

„În luna octombrie rapița trebuia să fie măricică, să se pregătească pentru intrat în iarnă”

Tot speranțe au și fermierii din Urzicuța, o localitate unde se exploatează aproximativ 9.000 de hectare de teren agricol. „În luna octombrie rapița trebuia să fie măricică, să se pregătească pentru intrat în iarnă”, spune Alexandru Voinea. „Verificăm telefonul din oră în oră, că plouă la 3.00, că plouă la 5.00, că plouă... Încă așteptăm, pentru că mai e și grâu de semănat, cel puțin pe raza localității noastre. Nu se poate pregăti terenul”.

La Urzicuța, anumite suprafețe de teren pot fi și irigate, însă costurile sunt importante, iar fermierii aleg varianta irigării pentru culturile de prășitoare. „Unde e zona irigabilă, omul își pune, că știe că poate suplimenta apa. În 2024, culturile de primăvară erau în jur de 1.000 de hectare. Și deja anul trecut a scăzut suprafața la vreo 600 – 700. De la an la an scad culturile de primăvară, pentru că la culturile de toamnă, trece iarna și de-o ploaie se mai încurcă. Dar la culturile de primăvară e mai greu. Porumbul, nu mai vorbim de porumb. În 2024 nu s-a recoltat nimic”, a mai spus Voinea.

E greu și fără prășitoare, mai spune fermierul, pentru că, nemaifăcându-se rotația culturilor, ajung să se confrunte cu boli și dăunători. „Recoltează 3-4 tone și automat apar boli, sunt mai multe dacă nu faci rotația culturii”, completează fermierul.

Chiar și o producție mică este preferabilă dezastrului total, își fac calculul fermierii.  Nici grâul nu înseamnă neapărat profit, iar în vara 2026, una cu o producție bogată, au trecut printr-un blocaj.

„Bazele blocate, ba primeau grâu, ba nu primeau. Dacă îl primeau, îl primeau cu 70 de bani. La noi acum se mai cumpără, undeva la 90 de bani e acum grâul în zonă. Mulți fermieri au renunțat la depozitare, pentru că sunt niște costuri”, a completat fermierul.

Primii ani post-pandemie i-au îndemnat să se extindă, datorită prețurilor bune la cereale, din 2022. Cei mai mulți fermieri s-au aventurat să cumpere pământ, să achiziționeze utilaje, iar acum sunt strânși cu ușa de creditori. Prețul cerealelor s-a înjumătățit, fluxul de venituri n-a mai fost, în anii care au urmat, cel scontat, i-a lovit și seceta, iar mulți truditori ai pământului și-au vândut sau își vând din bunuri, să poată să-și achite restanțele.

„De acolo a plecat toată criza cu fermierii, pentru că sunt fermieri care în anul acela au achiziționat utilaje, au făcut spații de depozitare. Au crezut că rămâne așa, rămâne prețul mare la grâu, la floarea-soarelui, la toate cele. De acolo sunt cele mai mari datorii, cel puțin în zona noastră. Își vând din teren, își pun gaj terenurile, își pun utilajele. Anul ăsta au achitat datoriile din 2024, 2024-2025”, a mai spus Voinea.

Între timp au fost loviți nu doar de scăderea prețurilor, ci și de creșterea costurilor. Plătesc pentru o tonă de fertilizant aproape dublu față de acum patru ani și mai au o problemă: nu au experiență cu anumite produse de import, aduse de peste mări și țări.