Moștenirea culturală lăsată de istoricul Adrian Rădulescu, arheologul care a scos la lumină cetățile din Dobrogea

De numele reputatului istoric Adrian Rădulescu se leagă cercetările arheologice din principalele centre antice şi bizantine, printre care se numără: Histria, Callatis, Adamclisi, Capidava, Păcuiul lui Soare, complexul creştin rupestru de la Basarabi.

Adrian Rădulescu FOTO Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

Reputatul istoric Adrian Rădulescu s-a născut la 16 august 1932 în comuna Dorobanţi, județul Călăraşi, în familia unui preot. În anul 1943 a devenit elev al Liceului „Ştirbei Vodă” din Călăraşi, de unde s-a transferat, apoi, la prestigiosul liceu „Mihai Viteazu” din Bucureşti.

În perioada 1951-1956 a urmat cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii din Bucureşti, unde s-a specializat în istorie veche şi epigrafie.

După terminarea studiilor universitare şi-a legat de la început numele de cel al instituţiei muzeale constănţene, la care a fost încadrat în anul 1956. Din acest an a fost, pe rând, muzeograf, şef de secţie (1965), director adjunct (1968) şi director (1969 – ianuarie 1990 şi, apoi, octombrie 1992 – 5 mai 2000).

Ca arheolog a participat la săpături şi a condus şantiere de interes naţional, precum: Edificiul roman cu mozaic, termele de la Tomis, complexul rupestru de la Basarabi, necropola feudală-timpurie de la Castelu, şantierul de la Albeşti etc. Toate aceste cercetări au fost valorificate prin numeroase studii şi monografii.

În anul 1972 a obţinut titlul de doctor în istorie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Dezvoltarea meşteşugurilor în Dobrogea romană. Ceramica, sub îndrumarea academicianului Constantin Daicoviciu.

Adrian Rădulescu, scria Maria Bărbulescu, s-a ocupat de organizarea noilor obiective muzeistice, între care Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul de arheologie „Callatis” – Mangalia şi Muzeul de la Histria.

Între anii 1974-1977 a coordonat lucrările de restaurare a monumentului de la Adamclisi.

A avut un rol decisiv la înfiinţarea Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Ca recunoaştere unanimă a rolului său decisiv în această impor-tantă realizare şi a calităţilor de om de ştiinţă, a fost ales primul rector al instituţiei respective (1990-1991).

În perioada 20 mai 1990 – noiembrie 1991 a fost prefect al judeţului Constanţa. Vestitul om de cultură a murit la 5 mai 2000.

În calitatea sa de şef de instituţie de cultură şi ştiinţă, a inițiat și desfășurat ca şef de şantier, săpăturile arheologice din importanta cetate greco-băştinaşă de la Albeşti, avanpost în hinterland-ul oraşului Callatis.

Tot Adrian Rădulescu a fost prezent în opera de salvare şi de cercetare a antichităţilor tomitane, în rândul cărora un loc de seamă îl ocupă importantele investigaţii şi decoperiri din zona Catedralei.

A sprijinit în mod direct şi substanţial cercetările arheologice din principalele centre antice şi bizantine, printre care se numără: Histria, Callatis, Adamclisi, Capidava, Păcuiul lui Soare, complexul creştin rupestru de la Basarabi şi altele.

În aceeaşi măsură Adrian Rădulescu s-a oprit cu pasiune asupra cunoscutului sit „Tropaeum Traiani – Monumentul şi cetatea“. „Cert rămâne faptul că romanizarea, lentă sau violentă, ca proces legic şi logic, începuse cu multă vreme înainte de cucerirea Daciei; cucerirea nu făcea decât să adauge o nouă zonă, bogată şi dens populată, cu un avans apreciabil pe calea romanizării unui imperiu care se afla la apogeul extensiunii sale”, scria Adrian Rădulescu.