Vremea când Dobrogea era un imens şantier arheologic: „Îmi îndesam mâinile în săpătură cu speranţa să găsesc ceva din istoria neamului meu“
0
Istoricii îşi aduc aminte cu emoţie de o perioadă în care toată Dobrogea era un veritabil şantier arheologic, când în fiecare vară sute de tineri arheologi veneau în vechiul Tomis pentru a descoperi urme ale vechilor civilizaţii. În prezent, procurorii anchetează modul în care se fac săpături în zona istorică a Constanţei.
Surprinzător, cea mai mare parte a descoperirilor arheologice din Constanţa a avut loc într-o perioadă în care directorul muzeului era Vasile Canarache, un om cu puţină şcoală, dar care şi-a dat seama de importanţa vestigiilor. Vasile Canarache a reuşit să ctitorească la malul mării edificii importante: Muzeul de Arheologie, Acvariul, Muzeul de Artă Plastică, Muzeul Callatis din Mangalia. Şi-a legat destinul pentru totdeauna de acest pământ pe care l-a scormonit scoţând la lumină vestigii antice: Şarpele Glykon, Edificiul roman cu Mozaic, băile publice din vechiul Tomis.
„La început, n-am avut exponate şi am pornit să le căutăm cât mai repede. Ne-am adresat celor care conduceau viaţa satelor dobrogene. Ne-am adresat oamenilor de la ţară şi constructorilor de pe şantiere. Am stat de vorbă cu oamenii aceştia, care la început erau surprinşi, pentru că nu înţelegeau bine ce vrem, ce căutăm şi de ce. Am încercat să-i lămurim că fiecare om, fiecare sat, fiecare ţinut şi fiecare ţară are un trecut istoric, care trebuie să fie cât mai clar în mintea şi în simţirea fiecăruia dintre noi. Pornind de la omul cu care vorbeam şi de la locul în care ne aflam, arătam că bătătura în care ne găsim, vecinătatea mai apropiată sau mai depărtată cu alte case, satul, împrejurimile satului, poartă urmele vii ale oamenilor şi aşezărilor care s-au succedat acolo în decursul multor mii de ani“, mărturisea Canarache.
„Găsim peste tot urmele veacurilor trecute“
„Când se merge mai adânc cu plugul pe ogoare, când se seamănă grădina sau se spintecă pământul pentru temelia unei construcţii, când spargem scoarţa pământului, găsim peste tot urmele veacurilor trecute, urme care pot fi desluşite şi care ne fac să înţelegem ce s-a petrecut acolo şi cum au fost, cu mii de ani înaintea noastră, locuitorii şi aşezările pe care le moştenim. Aşa s-a născut Muzeul de Arheologie din Constanţa: prin pregătirea preoţească a oamenilor lui, acasă la oamenii pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră, pământ pârjolit de veacuri, dar totdeauna viu“.
Munca lui Vasile Canarache nu a fost în zadar. Tot el mărturisea, în Revista „Pontica“, faptul că „piesele arheologice din depozite şi din muzeu însumează 20.000 de fişe, reprezentând tot atâtea valori din toate orânduirile şi epocile istorice“. A îmbogăţit neîncetat patrimoniul muzeului cu obiecte descoperite, dar şi cu colecţiile sale personale, pe care le-a donat muzeului: 426 de monede de aur, argint şi bronz, podoabe, dar şi colecţia de statuete Tanagra.
Lavinia Dumitraşcu: „Strămoşii noştri şi-au lăsat amprentele în pământ….uneori, şi oasele“
Istoricul Lavinia Dumitraşcu, fiica marelui profesor Gheorghe Dumitraşcu, îşi aminteşte cum mergea pe şantiere arheologice din Dobrogea: „Îmi amintesc când mergeam cu tata şi cu studenţii lui pe şantiere arheologice. Aveam, cred, 5-6…10 ani. Îmi îndesam mâinile în săpătură cu speranţa să găsesc şi eu ceva din istoria neamului meu. Aşa m-a învăţat tata de când eram mică: strămoşii noştri şi-au lăsat amprentele în pământ….uneori, şi oasele. De-acolo ne-am născut noi, românii. Voiam să mă fac arheolog.
În primii doi ani de facultate încă mai visam. Am săpat în cetatea Capidavei. Erau acolo şi Kapo - Radu Florescu - şi Zizi (Covacef) şi Valerică Georgescu şi Cristi Matei şi Tudor Papasima…Echipa noastră, a constănţenilor: eu, Costin Scurtu, Cristina Marinescu (azi, Gîlă), Doina Oteliţă (azi, Rusu), Dana Năstuţă+ Pilu, francezul – singurul care chiar a devenit arheolog. Costin era responsabil de „iubita” lui, roaba. Fetele, mai conştiincioase decât mine…
Este drept că nu prea mă împăcam eu cu sapa şi aveam, de cum puneam mâna pe ea, băşici cu sânge în palmă. Dar, spunea arheologul care ne îndruma, aveam ochi de arheolog. Eu eram cu găsitul, cu descoperitul. Mă întreb dacă „X” a simţit vreodată fiorul la atingerea unui obiect vechi descoperit în pământ… E o bucurie şi o nerăbdare pe care greu o poţi compara. Eu am simţit şi, de aceea, am dreptul de a vorbi. Şi pentru că m-am născut şi am crescut aici. Aici am rădăcinile, care-mi sunt tăiate cu fiecare muşcătură a excavatorului în faţa Tribunalului – ciudat: Tribunalul timpului prezent încă nu vede, dar…poate.“
Dosar penal pentru săpăturile de la Lupa Capitolina
Mărturisirea vine într-un moment în care în pământul aruncat la groapa de gunoi la ieşirea din Constanţa spre Valu lui Traian, care este rezultat din săpăturile făcute în zona istorică a oraşului Constanţa, arheologii au descoperit fragmente ceramice foarte vechi.
Arheologul Octavian Mitroi, care s-a dus pe câmp pentru a recupera resturi de fragmente de ceramică, spune că acestea provin din perioadele elenistică, romană şi romano-bizantină aparţinând unor vase de diverse tipuri. Cele mai vechi fragmente provin din secolele III - II înainte de Hristos, iar cele mai recente din secolul VI după Hristos.
Specialistul spune că aceste ruine trebuiau descoperite în cadrul unor săpături arheologice făcute după metodele arheologice. „Ne interesează contextele în care acestea se aflau în pământ, de la ce complexe arheologice: morminte, locuinţe, gropi... astfel încât putem obţine informaţii pe seama lor“, spune arheologul.
Resturile de ceramică descoperite recent pe câmp provin din zone aflate la marginea săpăturii unde s-a făcut în 2016 descărcarea de sarcină arheologică. Practic, zonele de margine aflate de-a lungul proprietăţii au fost săpate mecanizat, în lipsa unui contract de descărcare arheologică şi, implicit, fără prezenţa unui arheolog la faţa locului. Obligaţia de a încheia un contract de descărcare de sarcină arheologică revenea investitorului, respectiv Bueno Comp SRL, care vrea să ridice o construcţie de patru etaje. Din păcate, acesta s-ar putea alege doar cu o amendă.
Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a intervenit în scandalul lucrărilor din centrul Constanţei, lucrări ce au avut ca rezultat aruncarea la groapa de gunoi a mai multor vestigii arheologice.
„În urma cercetărilor cu privire la găsirea unor fragmente de obiecte care ar putea avea o anumită valoare arheologică, poliţiştii din cadrul Secţiei 3 au continuat verificările privind legalitatea activităţilor de excavare şi depozitare a materialelor arheologice, context în care s-a stabilit că nu au fost respectate cerinţele prevăzute în autorizaţia de construire.
Având în vedere că în şantierul de lucru, privind construcţia unui imobil pe terenul situat în municipiul Constanţa, există posibilitatea existenţei de materiale arheologice, s-a dispus măsura opririi temporare a executării tuturor lucrărilor până la definitivarea cercetărilor”, transmite IPJ Constanţa.
Măsura a fost dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, cei care au preluat cazul pentru investigaţii. Totodată, a fost deschis dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de executare fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, conform Legii 50/1991.
Pentru lucrările de pe Bulevardul Tomis, numărul 49A s-au obţinut autorizaţie de construcţie numărul 1552/18.09.2019 şi aviz de la Ministerul Culturii înregistrat cu numărul 702/23.04.2019, precum şi aviz de descărcare arheologică cu numărul de înregistrare 3/2017, eliberat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa cu numărul de înregistrare 103/13.03.2017.
Se încarcă comentariile...
