Cum ținem corect Postul Mare. Recomandările Bisericii pentru cele șase săptămâni de abstinență și rugăciune
0Peste două zile, credincioșii ortodocși intră în perioada Postului Mare sau Postul Paștilor, cel mai lung și mai aspru post. Biserica are o serie de recomandări pentru cei care doresc să țină corect acest post.
Postul Mare sau Postul Paştilor (27 februarie – 15 aprilie) este cel mai aspru şi mai lung post din calendarul ortodox. După cele șase săptămâni de rugăciune, post şi fapte bune, creştinul va întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului, a biruinţei vieţii asupra morţii.
Durata Postului Paștilor aminteşte credincioşilor de postul pe care Iisus l-a ţinut înainte de a-şi începe activitatea misionară. Aceste zile, care diferă de la un an la altul, în vechime, reprezentau perioada de pregătire a celor care urmau să primească botezul creştin de Paşti.
Sfinţii Părinţi au o serie de recomandări în ceea ce priveşte pregătirea credincioşilor pentru perioada Postului Mare. „Voind să posteşti, să nu ai chipul trist, precum iudeii, ci la arătare să fii vesel aşa cum spune Evanghelia: Când Postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii, că ei îşi smolesc feţele ca să arate oamenilor că postesc. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şu faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti”, scrie Sfântul Vasile cel Mare.
De asemenea, părinţii Bisericii le recomandă credincioşilor ca înainte de a posti să-şi cureţe sufletul de orice sentiment de ură şi minciună. „Cel care în inima sa are minciună, ură şi osândire, acela să-şi curăţească mai înainte sufletul, şi atunci a păşit deja către post şi către rugăciune” (Sfântul Efrem Sirul).
Rânduielile bisericeşti sunt foarte stricte când vine vorba de comportamentul credincioşilor în perioadele de post, mai ales în perioada Postului Mare. Ele sunt cuprinse în canoanele (legile) Bisericii Ortodoxe. Astfel, Canonul 52 Laodiceea spune clar că nu se fac nunţi sau petreceri (petreceri de nuntă, zile de naştere etc.) în Postul Paştilor: „Nu se cuvine a ţine nunţi sau zile de naştere în Patruzecime.”
Cum postim în Postul Paștilor
Profesorul Ene Branişte, în lucrarea „Liturgica Generală”, scrie că în aceste 40 de zile, tradiţia spunea să se postească astfel: „în primele două zile se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile şi ultimele două zile (vineri şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singura data pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte".
Postul Paştilor este cel mai aspru post din cele patru mai mari, rânduite de Biserică (Crăciunului, Paștilor, Adormirii Maicii Domnului și Sfinților Apostoli Petru și Pavel). Acest lucru se datorează importanţei pregătirii credincioșilor pentru Patimile şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
În acest post nu se mănâncă: lapte, brânză, carne, ci numai legume fierte (fără grăsimi) şi fructe. În zilele de dezlegare este permis untdelemnul şi vinul, adică: sâmbăta, duminica, la 9 martie (Sfinții 40 de Mucenici), la 25 martie (Buna Vestire), când este şi dezlegare la peşte, ca şi în Duminica Floriilor.
„Cu deosebită evlavie se cuvine a se ţine postul din prima şi ultima săptămână a Postului, când se recomandă ca luni şi marţi în prima săptămână să se mănânce numai o dată pe zi - seara - pâine şi apă, iar în Săptămâna Patimilor, în afară de joi, când se pot lua două mese - se mănâncă la fel, vineri şi sâmbătă, fiind post desăvârșit. Bolnavii au voie să mănânce cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare”, recomandă Mitropolia Ardealului.
Spovedania în Postul Mare
În tradiţia Bisericii s-a împământenit obiceiul ca un credincios să se spovedească de cel puţin patru ori pe an, în timpul celor patru posturi mai importante: Postul Paştelui, Postul Adormirii Maicii Domnului, Postul Sfinţilor Petru şi Pavel şi Postul Naşterii Domnului (Crăciunului).
Cu toate acestea, teologii arată că spovedania se poate face oricând, nu este neapărat nevoie să aşteptăm o perioadă de post pentru a ne mărturisi păcatele.
Obiceiul acesta a fost încurajat şi de a patra poruncă bisericească în care se spune: ,,Să ne spovedim şi să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an ori, dacă nu putem, cel puţin o dată pe an, în postul Sfintelor Paşti", arată preotul profesor Nicolae Necula în volumul „Biserică şi Cult pe înţelesul tuturor”.
Aşadar, spovedania cel puţin o dată pe an, în Postul Paştelui, este una dintre poruncile bisericeşti.
Cu toate acestea, teologul atrage atenţia asupra unei greşeli pe care o fac mulţi credincioşi în timpul Postului Mare: lasă spovedania pentru ultima săptămână din post – Săptămâna Patimilor – când preoţii au un program liturgic încărcat.
„Se ştie că ultima săptămână, a Patimilor, este plină de slujbe bisericeşti foarte importante, cum sunt spre exemplu Deniile. În această săptămână preotul nu mai găseşte timp şi pentru spovedit. Dacă noi îl aglomerăm sau îl asaltăm cu spovedania în ultimele zile, facem o mare greşeală, fiindcă, fiind nevoit să îi spovedească pe toţi, nu mai are timp să îi consulte pe fiecare în parte, şi atunci spovedania devine formalistă şi incompletă”, atrage atenţia părintele.
Se încarcă comentariile...
