Soba cu lemne revine la modă. Alternative de încălzire, de frica scumpirii gazelor
0Din ce în ce mai mulți români își fac cel puțin o sobă de teracotă în locuință, chiar dacă au deja încălzire centralizată. Ei vor astfel să fie siguri că vor avea cu ce se încălzi la iarnă dacă facturile devin de neplătit. Jumătate dintre comenzile sobarilor din Buzău vin de la clienți care doresc surse alternative de încălzire.
Frații Dorin și Iulian Alexandru sunt doi dintre cei mai pricepuți constructori de sobe de teracotă din zona Buzăului. Ei locuiesc în comuna Smeeni, dar mai tot timpul sunt pe drumuri pentru a zidi sobe. Au de onorat și câte două comenzi pe zi, solicitări care curg din absolut toate comunele Buzăului.
„Dintre materialele pe care le folosim la sobe, principalele sunt cărămida de șamotă și cărămida din lut ars. Noi lucrăm cu cahle din ceramică, plăci care sunt și mai dure, și mai rezistente în timp. Sunt preferate de clienți și pentru că radiază mai multă căldură”, spune Iulian.
Dorin, șeful echipei, spune că volumul de muncă a crescut foarte mult în ultima vreme. Pe lista de așteptare au început să apară și gospodari din localitățile în care există rețele de gaze, și care în alți ani se limitau la încălzirea cu centrale sau sobe pe gaz. De ceva vreme, aceștia își construiesc în casă sobe de teracotă pentru a avea o rezervă la nevoie.
„În general, 50 la sută din lucrări sunt făcute la case care au deja centrale pe lemn, gaz sau gaz petrolier lichefiat, majoritatea folosindu-le ca alternativă cel puțin într-un dormitor. Este o situație nouă, de când s-e tot scumpesc gazele. Am avut și în Buzău o lucrare, la cineva care a vrut sobă chiar lângă centrala pe gaz”, spune Dorin Alexandru.
Soții Corina și Sandu se numără printre clienții fraților Alexandru. Odată cu renovarea sufrageriei, au decis să „decoreze” camera și cu o sobă de teracotă. Oamenii au deja plită cu sobă de teracotă în bucătărie și aceasta i-a convins în timp câtă economie le poate gebera într-o iarnă.
„Eu fac iarna mâncare pe plită, iar aragazul îl folosesc doar la cafea sau la ceai. În rest, pe plită gătesc. În bucătărie locuim iarna, pentru că oricum se strânge căldură de la sobă. Chiar dacă îți dă mai mult de lucru și ceva deranj, soba cu lemne este mai convenabilă”, ne lămurește Corina.
Mai bine de trei săptămâni au avut de așteptat cei gospodari până să le vină meseriașii acasă pentru a le construi soba în camera de la drum, care este și cea mai friguroasă. Au comandat o sobă care să fie nu doar frumoasă, ci și eficientă.
„La dânșii am avut de făcut o sobă de colț, de culoarea fildeșului, mai mare decât cea clasică. Focarul este și el un pic mai mare, soba trebuind să încălzească o sufragerie de șase metri pe patru metri. Soba costă 4.000 de lei, pentru că sunt componente mai scumpe”, explică Dorin.
Soții Corina și Sandu și-au făcut deja provizii suficiente de lemne. Au scăpat de griji pentru la iarnă, sunt convinși ei, deoarece se pot încălzi, la nevoie, și cu lemne dintre cele mai ieftine, ori resturi aduse de la pădure.
„Gazul arde, deci trebuie musai să-l plătești. Așa, lemnele astea le bag în sobă în cantități mai mici; adică mă adaptez, văd eu ce fac. Când le cumpărăm, mai putem negocia, mai mergem la pădure, unde ne dă buturuga gratis. La soba pe vatră, mai putem folosi coarda de vie, crengi”, spune Sandu.
Cei doi frați sobari din Smeeni au de lucru continuu, până la iarnă. Clienții acestora au de așteptat și o lună de zile până să le fie onorate comenzile. Între 3.000 și 5.000 de lei costă zidirea unei sobe de teracotă, sumă care include plata muncitorilor și materia primă.
Lucrarea durează cel mult 12 ore, în funcție de complexitatea și materialele folosite la confecționarea sobei.
Se încarcă comentariile...
