Construit în opt luni, ruinat în doar trei!

Aproape 40 de unităţi militare au contribuit cu efective la construirea stadionului "Steaua", finalizat de MApN în intervalul august 1973 - martie 1974. La 25 august 2011, după ce au trecut fix 101 zile de când roş-albaştrii au disputat ultimul meci aici, arena se află într-o stare avansată de degradare.

Scaune rupte, bălării, gunoaie, câini vagabonzi. Asta găseşti astăzi în Ghencea, pe stadionul pe care Steaua a obţinut marile sale succese.

Aceasta este consecinţa războiului dintre patronul roş-albaştrilor, Gigi Becali, şi Ministerul Apărării Naţionale, deţinătorul bazei sportive. Mai mult, gazonul în care s-au investit circa 500.000 de euro în ultimii patru ani este ars aproape în totalitate, pentru că Becali şi-a trimis angajaţii în şomaj încă din luna iunie, în timp ce reprezentanţii MApN au început să se ocupe din nou de îngrijirea terenului abia din 12 august. Până când cele două părţi se vor împăca, „Tempul Fotbalului Românesc" riscă să ajungă o umbră a arenei ce era considerată, până acum doi-trei ani, cel mai modern stadion de fotbal din ţară.

Povestea primului stadion din România construit exclusiv pentru fotbal a început în martie 1973, când s-a hotărât construirea unei arene pe care să joace echipa simpatizată de însuşi Nicolae Ceauşescu. Generalul Vasile Ionel, adjunctul ministrului apărării, le-a dat această sarcină locotenent-colonelului Beniamin Botezan, maiorului-inginer Emil Pătraşcu, respectiv maiorului-inginer Traian Draghia. Mii de soldaţi au muncit zi şi noapte pentru îndeplinirea acestui deziderat, mai ales că stadionul trebuia finalizat în numai opt luni de zile! „Deşi iniţial era vorba de un stadion cu 55.000 de locuri, s-a hotărât limitarea la 30.000. Banii trebuiau păstraţi pentru Casa Poporului", a rememorat Traian Draghia în revista „Observatorul Militar", editată de către MApN. „Nu vreau ca munca, sacrificiile, lacrimile vărsate de soldaţii mei să fie uitate şi aruncate la lada de gunoi a istoriei", a mai spus Draghia, care a publicat în acest an şi o carte despre arena din Ghencea: „Steaua - Stadionul Clubului Sportiv al Armatei".

Cetăţenii din Chiajna revendică stadionul!

Primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, spune că terenul pe care este construită arena-simbol a Stelei a aparţinut locuitorilor aşezării de la marginea Bucureştiului. „Noi putem revendica terenurile pe care se află complexul deţinut de MApN. Înaintea Primului Război Mondial, terenurile din acea zonă aparţineau cetăţenilor din Chiajna, dar apoi statul le-a luat cu japca. Documentele pe care le avem atestă acest lucru, aşa că să nu vă mire faptul că Ghencea ar putea fi din nou a Chiajnei", a explicat, în stilu-i caracteristic, Minea, care conduce şi prim-divizionara Concordia Chiajna.

- Construcţia a fost inaugurată în aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua - OFK Belgrad (2-2). Iniţial, arena avea o capacitate de 30.000 de locuri.

- Primele lucrări de îmbunătăţire au avut loc în 1991, când s-a inaugurat instalaţia de nocturnă, la un meci Steaua - FC Bacău (4-1). Tot atunci s-au montat şi scaune, iar capacitatea a scăzut până la 28.000 de locuri.

- În 1996 şi 2006 au avut loc lucrări ample de modernizare, pentru a se îndeplini criteriile organizării de meciuri în grupele Ligii Campionilor.

- În 2007, în spatele Tribunei a II-a a fost construită o nouă clădire, care include o sală de forţă şi o nouă sală de conferinţe.

- În 2008 s-a inagurat şi muzeul clubului, aflat la Tribuna Oficială a arenei.