Bucureşti: Mii de credincioşi au venit la procesiunea de la Patriarhie

Peste trei mii de credincioşi au participat, sâmbătă, la procesiunea cu moaştelor Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, eveniment care marchează începutul pelerinajului care are loc anual la de Sărbătoarea Cuviosului.

Pe Dealul Mitropoliei, participanţii la procesiunea intitulată 'Calea Sfinţilor' au întâmpinat delegaţia cu moaştele Sfântului Vasile cel Mare, aduse din Grecia de de către mitropolitul Vasile de Elassona. Depuse într-un baldachin special amenajat, alături de racla Cuviosului Dimitrie, moaştele Sfântului Vasile vor rămâne la Bucureşti până pe 29 noiembrie.

Mai citiţi şi:

• Moaştele Sfântului Vasile cel Mare, aduse special din Grecia
• Procesiune religioasă la Patriarhia Română
• Moaştele Sfântului Vasile cel Mare, aduse cu avionul

După procesiune, patriarhul Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat slujba pe un podium amplasat pe esplanada Catedralei Patriarhale.

'Calea Sfinţilor este viaţă de rugăciune şi de fapte bune şi ne cheamă să ne bucurăm de iubirea lui Dumnezeu pentru darul vieţii. Calea Sfinţilor ne cheamă să mărturisim valorile netrecătoare ale Ortodoxiei', le-a transmis patriarhul Daniel credincioşilor veniţi la slujbă.

Pelerinii pot urmări manifestările pe un ecran mare, fixat pe Dealul Mitropoliei.

Cuviosul Dimitrie cel Nou, sărbătorit pe 26 octombrie, a trăit în veacul al XIII-lea. S-a născut în localitatea Basarabi, de pe malul Dunării, situată la aproximativ 15 kilometri de Ruse, în Bulgaria. În apropierea satului, pe malul Lomului, poate fi văzută şi astăzi chilia săpată în piatră în care a vieţuit şi s-a nevoit Sfântul.

După ce, o vreme, a fost păstor, el s-a retras într-o peşteră în sihăstrie. Acolo a trăit mulţi ani în post şi rugăciune. Sătenii din Basarabi au uitat de existenţa monahului şi viaţa lui s-a stins în linişte, neobservată de nimeni. Se spune că turcii, venind pe-aici, zăreau de multe ori o lumină puternică în această zonă şi, crezând că este o comoară ascunsă, au căutat şi au dat de osemintele Sfântului Dimitrie, dar văzând că nu găsesc comoara au aruncat moaştele în albia Lomului.

Mai târziu, Sfântul Dimitrie i s-a arătat în vis unei copile bolnave din satul Basarabovo, spunându-i că, dacă va merge şi va scoate moaştele sale din albia Lomului, o va tămădui. Fetiţa le-a povestit părinţilor visul, iar ei, împreună cu preotul satului, au găsit moaştele Sfântului Dimitrie în prundiş, în locul arătat de fetiţă.

În anul 1774, la sfârşitul războiului ruso-turc, condus de împărăteasa Ecaterina cea Mare şi câştigat de Rusia, comandantul armatelor, generalul Piotr Saltikov, auzind despre Dimitrie, a dorit să se închine sfintelor lui moaşte făcătoare de minuni.

Între timp, a fost aranjată şi mutarea lor în Rusia. Drumul lor trecea prin Bucureşti, unde era epidemie de ciumă. Se spune că, după ce au intrat cu sfintele moaşte în oraş, nimeni nu s-a mai îmbolnăvit şi nu a mai murit nimeni din pricina bolii. Atunci locuitorii oraşului, printre care şi mulţi bulgari, l-au rugat pe generalul Saltikov să lase moaştele la Bucureşti. Şi până astăzi sfintele moaşte sunt aşezate la Catedrala patriarhală, Cuviosul fiind considerat ocrotitorul Bucureştilor.

În fiecare an, Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou - pe 27 octombrie - reprezintă un ales popas duhovnicesc pentru credincioşii din Bucureşti şi împrejurimi, ca şi pentru sute de mii de pelerini din întreaga ţară.