VIDEO Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri de Crăciun prezentate în cadrul unui eveniment inedit în Maramureş
0Muzeul Satului din Baia Mare a fost gazda celei de a cincea ediţie a festivalului „Crăciun în Maramureş“. Cu bucate tradiţionale, colinde şi multă voie bună gazdele şi-au întâmpinat cu drag oaspeţii şi au petrecut împreună până spre seară Crăciunul în spirit tradiţional.
Sute de curioşi s-au adunat astăzi la Muzeul Satului din Baia Mare pentru cea de-a cincea ediţie a festivalului Crăciun în Maramureş. Acţiune menită să promoveze tradiţiile din fiecare zonă a judeţului, evenimentul a fost un real succes, participanţii şi gazdele reuşind să creeze o adevărată atmosferă de sărbătoare.
Pentru maramureşeni sărbătoarea Naşterii lui Iisus este cea mai frumoasă din an. Fiecare gospodărie se pregăteşte începând încă din perioada postului. În săptămâna Crăciunului, femeile îmbracă odăile cu cele mai frumoase ţesături lucrate de mâna lor, iar apoi cu două zile înainte de marea sărbătoare, începe pregătirea mâncărurilor: Coptăturile, pâinea, colacii, cocuţii, ciorbele, cârnaţii, friptura de porc şi mai ales, sarmalele nu au cum să lipsească de pe masa maramureşenilor. „Fiecare reţetă o respectăm ca la carte. Am învăţat-o de la bunicii şi părinţii noştri şi aşa le facem şi noi. Nu e Crăciun fără cârnaţi, caltaboş, sângerete sau tobă. Bucatele trebuie să fie bine făcute pentru musafirii care urmează să ne calce pragul. Ăsta este un Crăciun perfect, cu colinde, musafiri, alături de familie“, a spus Dan Iorca, bucătar.
În Ajun de Crăciun, pomul este gătat iar mesele încărcate. Sub faţa de masă, într-un colţ, se pun două coji de pâine, tărâţe, boabe de grâu şi porumb, peste care se aşterne un braţ de fân. Faţa de masă se va aşeza la loc, iar deasupra acestora va sta “stolnicul”, o pâine mare, de forma rotundă, care "se împistreste", adică se împodobeste cu semne făcute din aluat. Stolnicul (numit şi “pâinea anului”) va rămâne acolo nemişcat până în dimineaţa zilei de Anul Nou, când va servi ritualurilor magice puse în practică de fetele nemăritate. În seara de Crăciun, după Sfânta Slujbă, moroşenii mănâncă din Cina Crăciunului. O dată cu lăsarea întunericului, începe colindatul cetelor de copii. Apoi va veni rândul celor mari să ia uliţele la rând. Ajunşi la “fereştile” caselor, colindătorii îi întreabă pe gospodari : “Slobod îi a colinda?” “Slobod”, le răspunde gazda, pentru că altfel şi-ar alunga norocul de la casă. Apoi încep colindele, care vestesc, cu “flori dalbe” şi “leru-i ler”, bucuria sărbătorii. "Haidaţi în casă", le va spune gazda, la terminarea urării. Iar în casă, colindătorii sunt dăruiţi pentru “corindele” zise. „Umblăm cu colinda în fiecare an. E cel mai frumos obicei pe care am să-l respect până la bătrâneţe. Toţi ne adunăm şi mergem din casă în casă“, a arătat Cristina Maior, colindătoare.
Tot în sara de Crăciun, se umblă cu Steaua, Irozii şi Viflaimul. Este momentul în care măştile populare îşi primesc rolul cuvenit. Obiceiurile vor continua şi în zilele următoare şi vor ţine până la Bobotează: obiceiuri de belşug, de aflare a ursitului, de tălmăcire a semnelor vremii, toate unice în felul lor, toate încărcate cu semnificaţii vechi.
Însă din toate sărbătorile dintre ani, “sara” Crăciunului rămâne cea mai frumoasă. Nimeni nu este singur sau trist. Lumina nu se stinge toată noaptea iar porţile se lasă deschise pentru a primi colindătorii.
Evenimentul, organizat de Consiliul Judeţean Maramureş, Biroul Maramureş Infoturism, Muzeul de Etnografie, Ansamblul Naţional „Transilvania” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, a fost primit cu bucurie de toţi participanţii. Colindele, bucatele pregătite în mod tradiţional şi voia bună au făcut ca evenimentul să fie o adevărată sărbătoare.
Se încarcă comentariile...
