traditii - ultimele știri

Pe 15 august, de Sfânta Maria Mare, românii respectă tradiții și evită gesturi interzise. Află semnificația Adormirii Maicii Domnului și de ce e considerată Paștele verii.

În fiecare an, pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – singurul sfânt, alături de Maica Domnului, căruia i se cinstește nașterea. El a pregătit venirea lui Hristos și a botezat mulțimile în Iordan.

Înălțarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paști, fiind cunoscută și sub denumirea de Ispas. Anul acesta o sărbătorim pe 29 mai, iar în această zi creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și „Adevărat S-a înălțat!”.

Papa Francisc, primul Suveran Pontif din America Latină, a murit luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani.

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paşte, sunt respectate cu sfințenie mai multe tradiții.

Este o nedreptate faptul că turiștii petrec, în medie, mai puțin de două nopți în Maramureș, locul care de sărbători devine un tărâm magic ale cărui tradiții nu pot fi descrise, ci trebuie trăie, simțite, spune vicepreședintele ANAT Adrian Voican.

Într-o seară magică de Dragobete, Bucureștiul a fost martorul unui eveniment care a împletit pasiunea pentru muzică cu spiritul de libertate, moștenirea neprețuită lăsată de fondatorul trupei, Nicu Covaci. Concertul Phoenix, organizat în memoria lui, a reunit generații întregi.

De Sfântul Ioan, românii respectă tradiții străvechi care aduc noroc și protecție pe tot parcursul anului. Stropirea cu agheasmă și alte obiceiuri sunt esențiale pentru a te feri de boli și pentru a atrage prosperitatea

Obiceiurile străvechi, credințele populare și poveștile locale transformă Boboteaza într-un simbol al identității românești care aduce împreună comunități din toate colțurile țării, păstrând vie legătura dintre sacru și profan chiar și în era tehnologiei.

De la piftie și sarmale la finger food și preparate internaționale, masa de Revelion devine scena pe care gazda își arată măiestria.

De la fenomen social și de împrietenire până la cerșetorie și act artistic, colindatul în 2024 pare că și-a pierdut într-o oarecare măsură sensurile și scopurile inițiale.

Crăciunul în România este o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri unice, de la colinde și mese festive, până la ritualuri regionale cu semnificații adânci.

Tradițiile românilor oferă semnificații profunde sărbătorilor de început de iarnă. Luna decembrie marchează sfârșitul anului și renașterea sa, iar ritualurile cu care românii au întâmpinat aceste evenimente au origini străvechi.

Postul Crăciunului 2024 a început astăzi, 15 noiembrie, și va dura 40 de zile, până pe 24 decembrie, fiind o perioadă dedicată pregătirii spirituale pentru celebrarea Nașterii Domnului.

România se pregătește să celebreze Halloweenul pe 31 octombrie. Vrăjitoarele, fantomele și zombie invadează orașele, creând o atmosferă perfectă pentru petreceri tematice. Află totul despre istoric, tradiții, superstiții și idei ingenioase pentru o noapte de neuitat.

Creștin-ortodocșii îl celebrează pe 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir, de care sunt legate o serie de tradiții, legende și credințe populare.

Halloween-ul este o petrecere specială care are loc în fiecare an pe 31 octombrie. În această noapte, copiii se îmbracă în costume amuzante și înfricoșătoare, precum vrăjitoare, vampiri sau supereroi.

Acoperământul Maicii Domnului se sărbătorește la 1 octombrie în amintirea unei minuni care a avut loc în secolul al X-lea în Biserica Maicii Domnului din Constantinopol. Care este semnificația zilei și ce rugăciuni trebuie să spunem.

În tradiția ortodoxă și în alte tradiții creștine, anul bisericesc începe pe 1 septembrie, iar pe 8 septembrie, ortodocșii și catolicii sărbătoresc „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sfânta Maria Mică”, zi ce simbolizează începutul anului bisericesc și marchează tranziția de la vară la toamnă.

În tradiția ortodoxă, Anul Nou bisericesc începe pe 1 septembrie și se încheie pe 31 august. Această dată marchează nu doar începutul unui nou ciclu liturgic, ci și un moment de reflecție spirituală și de recunoștință față de Dumnezeu pentru binecuvântările anului anterior.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii orodocși țin post. De această sărbătoare sunt legate și câteva superstiții.

Pe 15 august, românii sărbătoresc una dintre cele mai importante zile religioase ale anului: Adormirea Maicii Domnului. Această zi, marcată de tradiții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura populară, aduce o serie de obiceiuri care variază de la regiune la regiune.

În fiecare an, Biserica Ortodoxă face trei mari pomeniri ale sufletelor celor trecuţi în nefiinţă: vara, toamna şi iarna. „Moşii de toamnă” sunt pomeniți în fiecare an în prima sâmbătă din noiembrie.

Sâmbătă, 20 iulie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie în perioadele secetoase și făcător de minuni. Aproximativ 145.000 de români își serbează astăzi ziua onomastică.

Solstițiul de vară în 2024 marchează cea mai lungă zi din an și momentul oficial al începutului verii în calendarul astronomic. Cunoscut și ca Ziua Soarelui, solstițiul de vară este o sărbătoare încărcată de tradiții și ritualuri în diverse culturi.

Prima duminică de după Paște este închinată Sfântului Apostol Toma. Aceasta este, de asemenea, și singura duminică din întregul an bisericesc dedicată unui Apostol al Mântuitorului.

Într-o zi însemnată din calendarul creștin ortodox, românii celebrează Izvorul Tămăduirii pe 10 mai, respectând tradițiile și obiceiurile străvechi. Sărbătoarea, notată cu cruce roșie în calendar, comemorează una dintre minunile atribuite Maicii Domnului.

Loc cu tradiții cu totul speciale, Bihorul nu face excepție de la regulă nici în Săptămâna Patimilor. Se bate toaca, joacă suratele, se aprind focuri pentru sufletele strămoşilor și multe altele, uneori chiar sub formă de festival.

Paștele catolic a fost în 31 martie, iar sărbătoarea ortodoxă va fi în 5 mai. Românii stabiliți în Vest vor avea un weekend ca oricare altul din punct de vedere al serviciului, dar vor sărbători

Un studiu Reveal Marketing arată care sunt schimbările semnificative în modul în care românii sărbătoresc Paștele. Se observă o tendință de a evita agitația comercială și de a adopta obiceiuri mai simple și prietenoase cu mediul înconjurător.

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este un moment încărcat de semnificații religioase pentru creștini, marcând ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului. În această perioadă. Tradițiile și obiceiurile, transmise din generație în generație sunt respectate cu sfințenie.

La catolici, cel mai important moment din noaptea de Înviere este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia.

Întâia zi de miercuri din Postul Paștelui se numește Miercurea strâmbă sau Miercurea frumoasă. Această zi are o legendă.

Pe măsură ce data de 14 februarie se apropie, inimile îndrăgostiților din întreaga lume încep să bată mai tare, pregătindu-se pentru celebrarea iubirii într-un mod unic. Modul în care se săbrătorește Valentine's Day variază, în funcție de tradițiile și obiceiurile locale.

Pe 17 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fete să-şi găsească bărbatul.

Între faptele bune petrecute prin Neamţ cu prilejul Crăciunului şi Anului Nou, spectacole caritabile sau donaţii, iese în evidenţă un gest caritabil unic şi impresionat al unor săteni din Cuci

În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii.

Prin ţinutul Neamţului, la poale de Ceahlău, în preajma Anului Nou, dar mai ales pe 31 decembrie, diverse obiceiuri de iarnă se păstrează încă nealterate, aducând în prezent vechi datini

În cea de-a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. De sărbătoarea la care sute de mii de români îşi serbează onomastică sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

Lumea creștină sărbătorește pe 25 decembrie Naşterea Domnului. Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători, de care sunt legate numeroase superstiții. După această zi, se spune în popor că nu e bine să mai fie lăsaţi copiii să spună colindate, că fac bube.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie se desfășoară solstițiul de iarnă 2023, marcând începutul oficial al iernii astronomice. Va fi cea mai lungă din an, moment în care Soarele atinge cea mai mare distanță sudică față de ecuator. Superstițiile spun că nu e bine să fii singur.

Cu Moș Nicolae încep sărbătorile de iarnă, perioada în care dăruim cadouri, iubire și zile frumoase celor dragi.

Pe 6 Decembrie peste 800.000 de români își celebrează ziua de nume, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae.

Cei mai mulți români, respectiv 64%, intenționează să-și petreacă sărbătorile de iarnă acasă, potrivit unei cercetări recente. Însă, dacă ar putea alege orice destinație, 37% dintre români ar vrea să celebreze aceste sărbători într-o cabană la munte.

Creştinii ordodocşi îl prăznuiesc, joi, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, sărbătoare de care sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții, dar și multe superstiții.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiți pe 8 noiembrie, reprezintă ultima mare sărbătoare înainte de Postul Crăciunului. Cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit în România, la fel și superstițiile legate de această zi.

În fiecare an, pe 15 august, creștinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. De fapt, este o comemorare a trecerii la cele veșnice a Maicii Domnului, însă creștinii consideră că acesta este un motiv de bucurie.

De ziua IEI, sărbătorită pe 24 iunie, Bucureștiul va fi gazda unui festival care va cuprinde o expoziție marca Art Safari de ii și costume populare, proiecții și ateliere creative pentru copii, o șezătoare autentică urbană și parada modei (reinterpretarea iei în estetica streetwear).

Tradiţiile şi valorile culturale suedeze vor fi sărbătorite, sâmbătă şi duminică, la Roaba de Cultură din Parcul Regele Mihai I al României, în cadrul evenimentului Midsommar.

Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Obiceiurile și tradițiile bine înrădăcinate sunt specifice acestei zile de care sunt legate și câteva superstiții.

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Este marele praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în mântuirea oamenilor. În acest an, sărbătoarea are loc pe 21 aprilie.

În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute de Mântuitor în mormânt.

În Duminica Floriilor, zi de mare sărbătoare pentru Ortodoxie, preoții îi îndeamnă pe credincioși să rostească o rugăciune pentru noroc și bunăstare. Cunoscută și sub denumirea de Duminica Patimilor Domnului sau Duminica Patimilor, această zi are o însemnătate deosebită.

Un obicei cu adevărat special, unul dintre puținele obiceiuri de Paște care se mai păstrează, îi aduce în duminica Floriilor pe mirii și pe miresele din anul precedent în fața preotului, pentru a-și mărturisi păcatele și a cere iertare.

Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti), și este cunoscută şi sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor. Duminica Floriilor este primul praznic cu dată schimbătoare din anul bisericesc.

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută și ca Moșii Floriilor, care marchează trecerea dintre Postul Mare și Săptămâna Patimilor. Este ziua în care Hristos l-a înviat pe Lazăr la 4 zile de la moartea acestuia, arătându-le credincioșilor minunile pe care le săvârșea.

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 26 februarie, Lăsata Secului, una dintre cele mai importante sărbători înainte de intrarea în marele post al Paștelui. În această zi se mai poate mânca de dulce.

Indiferent în ce colț al lumii s-ar afla, românul știe că de pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească peștele. Este alimentul care ne va feri de necaz tot anul. Mai sunt, însă, și alte alimente care trebuie consumate în noaptea dintre ani.

Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan. Câteva obiceiuri și superstiții sunt legate de această zi.