Emil Hurezeanu, la „Agenda Internațională”, despre anularea alegerilor: „Intervenții de expertiză din partea Franței, Germaniei, SUA au confirmat suspiciunile autorităților române”

Diplomatul și fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu a vorbit, în cadrul emisiunii „Interviurile Adevărul - Agenda Internațională”, despre impactul tensiunilor politice interne asupra imaginii României în plan extern și despre modul în care instabilitatea politică se reflectă în percepția partenerilor internaționali.

Emil Hurezeanu, la „Interviurile Adevărul - Agenda Internațională” Foto: Adevărul

Fostul ministru a fost introdus printr-o referire la celebra formulare a lui Nicolae Titulescu, potrivit căreia o politică externă solidă are nevoie de o politică internă stabilă. Hurezeanu a nuanțat citatul, subliniind că interpretările pot varia:

„Cred că spunea: «Dacă-mi dați o politică internă bună, ca să vă...» Bună. Eu cred că ajunge și bună. Dar dacă dumneavoastră vreți stabilă și viabilă, cu atât mai bine. Sunt multe trepte”.

Emil Hurezeanu a explicat că percepția internațională este influențată de un context mai larg, în care evenimentele din România sunt doar o parte dintr-un tablou regional și global.

„Există această concomitență, sincronie absolută a întâmplărilor și aici, și în dreapta, și în stânga noastră, și în nord, și în sud. Dincolo de imaginea unei țări, există chiar conținutul ei concomitent. (…) Adevărul este că nu există un interes egal pentru tot ce ți se întâmplă ție, nouă, în România, sau ce li se întâmplă francezilor, germanilor. Mai degrabă noi știm ce se întâmplă în Germania, Franța, Statele Unite, Rusia, China, decât ei ce ni se întâmplă nouă”.

Fostul diplomat a subliniat că România trebuie să fie atentă la modul în care își comunică realitățile interne, tocmai pentru că există un „deficit de stat” în privința vizibilității internaționale:

„Trebuie să știm cum și ce facem ca să știm și să ne asigurăm că ceilalți află ceea ce trebuie. (…) Noi să facem lucrurile bine, sau mai bine, în așa fel încât în cercuri concentrice să-și dea seama ceilalți despre ce e vorba”.

„Acum, în interior avem niște probleme”

Referindu-se la situația politică actuală, Hurezeanu a avertizat că România traversează o perioadă de instabilitate mai serioasă decât episoadele recente:

„Acum, în interior avem niște probleme, e adevărat. (…) Stabilitatea este una din calitățile unei politici interne bune. Nu neapărat, nu întotdeauna. Există politici stabile, dar stagnante. Comunismul era stabil. Asta nu înseamnă că au fost bune”, a mai spus Emil Hurezeanu

Fostul ministru a punctat că instabilitatea actuală poate genera efecte în lanț:

„În interiorul instabilității se pot întâmpla secvențe, episoade care agravează situația care a produs instabilitate și care a dus la renunțarea stabilității. Ceea ce ni se întâmplă în ultimele patru, cinci luni, aș spune că este mai complicat, mai grav, nu e insurmontabil, decât ceea ce ni s-a întâmplat până acum”.

Foto: Emil Hurezeanu INTERVIURILE ADEVĂRUL Agenda Internationala 2

Hurezeanu a insistat că România trebuie să gestioneze cu atenție această perioadă pentru a evita deteriorarea imaginii externe și a capacității de acțiune diplomatică.

Emil Hurezeanu avertizează asupra riscurilor războiului hibrid: „Există sentințe definitive privind implicarea Rusiei în alegeri din Franța, Republica Moldova și chiar Statele Unite”

Emil Hurezeanu a analizat fenomenul suveranist și populist care afectează democrațiile europene, subliniind că România nu este o excepție.

 Fostul ministru a explicat că tensiunile interne sunt amplificate de influențe externe, inclusiv de acțiuni de destabilizare venite dinspre Federația Rusă:

„Această mișcare n-a scăpat de tentația suveranistă, de tentația populistă, antieuropeană și revizionistă, care subminează toate celelalte societăți europene, chiar societăți democratice cu un background mult mai solid decât cel al nostru.”

Despre anularea alegerilor: „Au existat intervenții de expertiză din partea Franței, din partea Germaniei, din partea Statelor Unite, care au confirmat suspiciunile”

Referitor la anularea alegerilor din iarna lui 2024, subiect care a generat reacții internaționale, inclusiv din partea ambasadorului Marii Britanii (diplomatul britanic a cerut autorităților române să explice motivele anulării scrutinului) Emil Hurezeanu a precizar că explicațiile au existat, însă nu au fost prezentate într-o formă „definitivă și blindată”.

„Aceste explicații au tot venit. N-au venit însă într-o formulă, hai să spunem, definitivă și blindată, într-o formulă care, la nivelul justiției, seamănă cu sentința definitivă, după exercitarea tuturor formelor de atac”.

Fostul ministru a precizat că mai multe state occidentale au oferit expertiză tehnică autorităților române, confirmând suspiciunile inițiale privind interferențe externe.

„Au existat intervenții de expertiză din partea Franței, din partea Germaniei, din partea Statelor Unite, care au confirmat suspiciunile declarate de la început ale autorităților române, care ar fi stat la baza deciziei constituționale de anulare a votului”, a spus Emil Hurezeanu

Mai mult, a menționat și investigațiile realizate de Viginum, o structură franceză specializată în combaterea dezinformării, care a documentat interferențe rusești în procese electorale din Europa.

„Există acest grup de investigație în intelligence, Viginum, în Franța, cu rezultate remarcabile în privința unor procese electorale fracturate în mod similar sau altfel, dar în orice caz cu probleme de funcționare, mai ales în condițiile războiului declarat pe care Rusia îl exercită împotriva tuturor democrațiilor europene”.

„Există sentințe definitive, ca să spun așa, și în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova, în alegerile din Franța și chiar în alegerile din Statele Unite”

Fostul ministru a vorbit și despre implicarea Rusiei în alegerile altor stat

„Există sentințe definitive, ca să spun așa, și în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova, în alegerile din Franța și chiar în alegerile din Statele Unite, chiar dacă nu ne mai convine să vorbim despre asta”

Diplomatul a explicat că Moscova se consideră în conflict deschis cu statele care sprijină Ucraina și că acțiunile sale de destabilizare vizează momentele vulnerabile ale democrațiilor europene.

„Numai cu MAP nu faci nimic”

Discuția a ajuns și la extinderea NATO și la summitul de la București din 2008, când Ucraina era aproape să primească MAP (Membership Action Plan). Hurezeanu a subliniat că, chiar dacă ar fi primit MAP, Ucraina nu ar fi beneficiat automat de protecția articolului 5.

„Numai cu MAP nu faci nimic. Nici avem mari îndoieli dacă vor acționa aliații în cazul unui membru titular deplin al Alianței Nord-Atlantice imediat. Știm că există mai multe etape și acolo.”

Fostul diplomat a salutat faptul că Statele Unite au cerut statelor europene să își consolideze propriile capacități de apărare, înainte de a se baza exclusiv pe umbrela americană.

 Despre criza germană a migrației din 2015

Hurezeanu a analizat criza migrației din 2015 și decizia cancelarului Angela Merkel de a primi peste un milion și jumătate de refugiați.

Diplomatul a nuanțat criticile:

„Nu! A fost o greșeală prin faptul că s-a transformat într-o problemă cronică nerezolvată. N-a existat un astfel de plan și este un exemplu care spune destul de multe despre cum o faptă bună, în constelația umanistă, iluministă, care stă în spatele societăților noastre democrate, se poate transforma într-o fractură”.

Emil Hurezeanu a explicat că Germania, din motive istorice și morale, a încercat să își asume un rol umanitar amplu, însă lipsa unui plan de integrare a generat presiuni sociale și economice.

Emil Hurezeanu: „Călin Georgescu are un discurs de rapsod semi‑religios, cu priză la nemulțumiți și la ultimele structuri de forță dinainte de ’89”

În continuarea dialogului, discuția a revenit la anularea alegerilor din iarna lui 2024 și la reacțiile internaționale. Emil Hurezeanu a subliniat că statul român nu a oferit încă o explicație completă și definitivă, comparabilă cu documentele elaborate în Republica Moldova după episoade similare.

„Mi se pare că e o declarație în care fragmentul respectiv referitor la datoria statului român de a lămuri lucrurile, cu care suntem de acord, nu s-a făcut asta. (…) Parlamentul, într-o anumită perioadă, a făcut un document compact de 30 de pagini, care a fost prezentat și care a lămurit, care a închis. Aceasta este întrebarea: de ce statul român nu a procedat în acest sens?”, a afirmat Hurezeanu,

Referitor la figura controversată a lui Călin Georgescu, invocată frecvent în spațiul public în contextul tensiunilor politice actuale, Emil Hurezeanu a oferit o radiografie amplă a personajului, pornind de la perioada în care l-a cunoscut.

„Călin Georgescu este un cetățean cu un anumit rol, să zic, pozitiv în anii 1990–2000, când în comisiile extinse ale Clubului de la Roma am avut prilejul să-l întâlnesc. Era un expert în pedologie, în știința solului, dar avea și preocupări care țineau de reprofesionalizarea României”.

Diplomatul a amintit un articol semnat de Călin Georgescu și Mircea Malița, pe care l-a considerat valoros:

„Un articol al lui Călin Georgescu, coautorat împreună cu Mircea Malița, mi s-a părut foarte interesant, care se numea tocmai așa: «Reprofesionalizarea României». Pornea de la exemplul Coreei de Sud, care înainte de 1965 avea un PIB inferior României lui Ceaușescu.”

Hurezeanu a remarcat că, în timp, Georgescu a cultivat o aură de mister și s-a apropiat de curente ideologice radicale.

„Plutea în jurul lui și întreținea, cred că cu bună știință, un fel de aură de mister nedatorat, un mister care depășea virtuțile și calitățile personajului. Între timp, a intrat în atmosfera unor personaje care populează un anumit strat al ideologiei americane”.

Întrebat dacă se referă la mișcarea MAGA, Hurezeanu a nuanțat:

„Nu neapărat, care este o mișcare ideologică ofensivă. Mă gândesc la ideologi care vorbesc despre virtuțile ruralității religioase, de exemplu. Curentul ăsta funcționează și în Rusia, funcționează și în SUA”.

Fostul diplomat a explicat că aceste curente au contribuit la ascensiunea lui Donald Trump în 2016, fiind alimentate paradoxal și de elite tehnologice din Silicon Valley.

„Principalii ideologi din Silicon Valley, marii miliardari americani, care împing înainte inteligența artificială, spun în mod reiterat: libertatea nu este sinonimă cu democrația. Și că democrația liberală europeană a obosit”.

Hurezeanu a făcut referire la Peter Thiel și la cercul ideologic din jurul acestuia, menționând inclusiv pe eseistul Costin Vlad Alămariu, originar din Transilvania, pe care l-a descris drept „cel mai nietzschean” dintre noii ideologi.

În contrast, fostul ministru a subliniat că Georgescu nu se ridică la nivelul acestor figuri.

„Călin Georgescu nu este Peter Thiel, nu este nici măcar Costin Vlad Alămariu. (…) Georgescu ține cont printr-un fel de mimetism”, a spus Emil Hurezeanu.

Diplomatul a analizat și stilul discursiv al lui Georgescu:

„Are un discurs de rapsod semi‑religios, destul de solipsist, exprimă adevăruri incontestabile, dar uneori pentru că sunt de o banalitate răsunătoare. Are priză la societate”.

„Pare să fie sprijinit de nemulțumiți, dar mai ales de ultimii reprezentanți ai structurilor de forță care au funcționat în România înainte de ’89.”

Hurezeanu a explicat că popularitatea lui Georgescu vine dintr-un amestec de nemulțumiri sociale, tradiționalism religios și nostalgii ale unor structuri de putere dinainte de 1989.

„Este un propagandist al acestei vulgate, al acestei Biblii practicate și trăite la un anumit nivel. (…) Pare să fie sprijinit de nemulțumiți, dar mai ales de ultimii reprezentanți ai structurilor de forță care au funcționat în România înainte de ’89.”

Întrebat dacă Georgescu ar fi un „produs al Securității”, Hurezeanu a respins categoric această ipoteză, dar a admis că există elemente care au alimentat speculațiile.

„Nu există dovezi. Există doar aceste episoade. (…) A dorit să se retragă în Toscana, a locuit câțiva ani în Austria fără multă transparență în legătură cu sursele lui de trai”.

Emil Hurezeanu a relatat și un episod din perioada în care lucra la Europa Liberă, când Securitatea trimitea scrisori de amenințare din zona Baden, în Austria - coincidență care i-a atras atenția.

„Ani de zile, când eram la Europa Liberă, exista o secțiune de propagandă cu scrisori de amenințare pe care Securitatea le trimitea de la Baden, la sud de Viena. Cam pe acolo de unde a locuit domnul Georgescu. Asta a fost primul meu gând”.

Hurezeanu a subliniat însă că aceste coincidențe nu constituie dovezi:

„Nu putem spune un produs al Securității. (…) Nu există dovezi”.

Știrea inițială

Printre temele aflate în centrul discuției se numără declarațiile ambasadorului Marii Britanii la București referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din România.

De asemenea, Emil Hurezeanu va comenta controversele apărute în urma informațiilor publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, în contextul schimbării Guvernului de la București.

Discuția va aborda și implicațiile acestor episoade asupra relațiilor României cu principalii săi parteneri occidentali, precum și limita dintre presiunea diplomatică și ingerința în politica internă.

Un alt subiect important îl reprezintă situația din Serbia, după demisia președintelui Aleksandar Vučić. Vor fi analizate implicațiile acestei decizii asupra politicii interne de la Belgrad și asupra echilibrului regional din Balcanii de Vest.

Unde se termină presiunea diplomatică și unde începe ingerința? Ce transmit recentele declarații despre România și relația sa cu partenerii occidentali? Și ce urmează în Serbia după demisia lui Aleksandar Vučić? - sunt câteva dintre întrebările la care va răspunde Emil Hurezeanu.

Răspunsurile, luni, de la ora 19:00, la „Agenda Internațională”, cu Răzvan Munteanu, într-un dialog cu fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu.