Expresia „te strâng de gât” este semn că urmează un omor?

O amenințare repetată poate căpăta o semnificație aparte dacă, ulterior, are loc un act de violență care seamănă cu cel descris. Dar cât poate spune, de fapt, un cuvânt despre intențiile unei persoane?

Într-o analiză publicată pe JURIDICE.ro, Artin Sarchizian și Mihaela Brooks propun ca anchetatorii să fie atenți la anumite expresii rostite înaintea unei fapte. Ei le numesc „cuvinte-markeri”: formulări care pot oferi un indiciu despre ceea ce persoana avea în minte, fără să arate, prin ele însele, ce urma să facă.

De exemplu, expresia „te strâng de gât”, rostită într-un conflict, ea poate fi o amenințare, o izbucnire de furie sau o formulă repetată fără un plan de acțiune. Dacă însă apare de mai multe ori, iar ulterior se produce o agresiune asemănătoare, ancheta are un motiv să examineze când a fost spusă, cui i-a fost adresată și ce alte fapte o însoțesc.

Asemănarea dintre cuvinte și o faptă ulterioară nu dovedește că fapta a fost planificată dinainte. Nici repetarea unei expresii nu permite prezicerea comportamentului cuiva. Autorii prezintă această perspectivă ca pe o direcție de analiză, nu ca pe un test științific de identificare a viitorilor agresori.

Pentru anchetă, cuvintele pot fi o piesă dintr-un tablou mai larg. Pentru persoana căreia îi sunt adresate, o amenințare nu trebuie însă ignorată doar fiindcă intențiile celui care a rostit-o nu pot fi cunoscute cu certitudine. Diferența esențială este între a lua în serios un posibil pericol și a considera că vorbele, singure, stabilesc vinovăția.