Tinerii vor sa plece din saracie

ne spune Cristian Rizea, directorul general ANSIT

In luna fotbalului, discutam cu reprezentantul Ministerului Tineretului pe langa Federatia de profil. Dl. Cristian Rizea este si directorul general al Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor, o institutie care poate sa faca multe pentru aceasta categorie defavorizata. Dl. Rizea s-a nascut in 1969, la Galati, a absolvit Instititul Politehnic, s-a specializat in actiuni de brokeraj, obtinand si un masterat in Drept International. A facut sport de performanta si a fost consilier al ministrului Gingaras. - Tanar vreau si eu sa fiu... - Tanar poti fi la orice varsta. Noi, ca institutie, ne adresam segmentului 15-25 de ani. Bineinteles ca nu tragem linie la 25 de ani si o zi. Oricine face parte dintr-un ONG de tineret va fi sprijinit. ANSIT - este o interfata, o institutie de stat, partenera a organizatiilor de tineret. Practic, statul roman investeste in formarea tinerilor, prin alte cai decat institutia de invatamant. Pe langa acestea sunt si fonduri furnizate de Comunitatea Europeana, iar ce rezulta e indreptat spre fundatiile si asociatiile de tineret. Ele vin cu ideile, cu fantezia si energia specifice varstei, iar infrastructura (sedii, baze de date, experti) o oferim noi, ANSIT-ul. - Ca la 20 de ani, fara griji si fara bani... - Suna linistitor, dar nu e valabil decat la concert. In realitate, tinerii sunt foarte preocupati de situatia lor materiala. Principala problema pentru ei o reprezinta gasirea unei locuinte "corespunzatoare", dupa cum indica studiile pe care le-am realizat. Jumatate dintre tineri apreciaza veniturile lor si ale familiei ca fiind mici si foarte mici. "Fara griji si fara bani" ar insemna ca s-au resemnat. Or, nu e asa. Din cercetarile noastre, a rezultat ca tinerii se preocupa intens de gasirea unui loc de munca bine platit si ca a crescut mobilitatea fortei de munca: ei nu mai asteapta ceva care le pica din cer. Investesc mai mult in propria pregatire, isi parasesc orasul pentru un loc de munca mai bine platit s.a.m.d. - Pleaca si din tara? - La intrebarea "doriti sa plecati din tara", au raspuns afirmativ 56 la suta dintre tinerii chestionati. Ar fi o mare greseala sa se spuna, pornind de la aceste rezultate, ca tinerii s-au saturat de Romania si ca doresc sa emigreze in masa. Ei doresc de fapt sa plece din saracie, nu din tara. In masura in care li se ofera o sansa, ei prefera sa o fructifice acasa. De altfel, am observat ca si unii dintre romanii care au facut facultatea in Occident au inceput sa se intoarca in Romania. Ei vor aduce tarii experienta mediului occidental, in care s-au format. - Ce primesc in schimb? - Au sansa de a lucra intr-o economie in expansiune. Daca te uiti doar la jumatatea goala a paharului, e usor sa spui: ce sa caute aici, unde e saracie, sunt probleme, nimic nu e pus la punct? Tocmai asta e! In Vest, nu prea mai sunt multe de facut. Tinerii au ocazia sa se afirme acolo unde se construieste. Proiectele economice importante, care au pornit in Romania, firmele mari care au inceput sa vina, sunt tot atatea ocazii. O alta tendinta pe care am constatat-o este faptul ca multinationalele recurg intr-o mai mare masura la managerii si tehnicienii romani pentru posturile-cheie. Iata ca slujbe bine platite incep sa apara si aici. Sarcina noastra este sa pregatim tinerii romani sa le preia. - In tara, olimpicul primeste o vacanta, afara, zeci de mii de dolari? - "Marea vacanta olimpica", adica recompensarea celor care au luat premii la Olimpiada cu un sejur in Neptun, e doar un inceput. Sigur ca nu retine pe nimeni in Romania o vacanta-cadou, daca vine o firma si-i ofera un salariu de mii de dolari lunar. Noi privim insa in viitor. Olimpicii sunt liceeni, mai au in fata cativa ani de pregatire. E posibil ca, in acesti ani, ocaziile oferite de piata interna a muncii sa depaseasca oferta externa. Iar daca, totusi, vor pleca, sa nu plece trantind usa. Sa retina ca Romania le-a dat tot ce putea in acel moment. Si peste ani, cand se vor simti realizati profesional, sa vrea sa se intoarca acasa. Daca ne gandim, pragmatic, vedem ca nu avem alta sansa. In timpul lui Ceausescu erau tinuti in tara cu forta. Nu e de mirare ca ajungeau sa urasca aceste locuri si, o data evadati in Occient, preferau sa uite de ele. Chiar daca, acum, pierdem o parte dintre acesti tineri "de aur", ramane speranta ca vom recupera, in viitor, experienta lor. Poate ca, imbogatiti afara, vor reveni ca investitori. - Cum aduce informatia, bani? - Banii ii aduce Uniunea Europeana, ii da guvernul, sunt atatea programe de formare profesionala. Nu trebuie sa fii milionar ca sa calatoresti in Europa: exista schimburi intre organizatiile de tineret, sunt burse, invitatii la stagii de pregatire etc. De jumatate de an, ANSIT a preluat serviciile pe care trei institutii subordonate MTS le ofereau in mod separat. De pilda, Agentia Eurotin derula programe de milioane de dolari. Cati dintre tineri auzisera ca exista aceasta agentie, in interesul lor? Nici trei la suta! In ceea ce priveste programul "Tineret pentru Europa", numai 0,3 la suta dintre potentialii beneficiari ii cunosteau continutul. Iata cum fondurile erau dirijate spre cativa "cunoscatori". Guvernul Nastase a hotarat sa deschida sase centre teritoriale de informare, sa dea tuturor ONG-urilor si respectiv tuturor tinerilor sansa sa beneficieze de sprijin, nu doar unor "initiati". - Dar s-au pierdut banii! - Nici poveste! Colaboram foarte bine cu Comisia Europeana, care a inteles demersul nostru. Intr-o saptamana, Delloitte & Touche va audita, din partea Comisiei Europene, activitatea desfasurata de fosta agentie Eurotin, iar din septembrie ANSIT va putea incepe colaborarea cu Comisia. Practic, lunile pierdute pentru reorganizare vor fi castigate, prin programe mai corect repartizate tinerilor. - Discoteca e un focar de cultura? - Daca la discoteca merg mai multi decat la facultate, nu vad nimic rau in conceperea unor programe de educatie la acest nivel. Avertismentele asupra riscurilor implicate de droguri sau pentru prevenirea SIDA e chiar bine sa fie directionate in aceasta zona. Tinerii au tendinta sa spuna "nu" la orice li se pare ca inseamna o constrangere. Un profesor care le spune cat rau fac drogurile nu va reusi sa-i convinga. Macar din spirit de contradictie vor trage un fum. O vedeta care le demonstreaza ca nu mai e "cool" sa te droghezi sau sa fumezi face cat o suta de sfaturi din manuale. Pe de alta parte, trebuie sa luptam impotriva VIP-urilor care apar la televizor tragand din tigara, sau cu coniacul in mana. Eu as vedea chiar o lege, care sa oblige patronii de discoteca sa ofere spatiu pentru mesajele de promovare a unor comportamente sanatoase. De ce pe pachetele de tigari sa scrie ca fumatul dauneaza sanatatii, iar la discoteci sa nu fie afisate indemnul "foloseste prezervativul"? - Tinerii sunt avantajati de anunturile: "angajez..., varsta maxima 35 de ani"? - ANSIT coordoneaza o serie de programe de voluntariat: o multime de tineri din Occident vin sa munceasca la proiecte ecologice in Delta sau pentru caminele de batrani din Romania, ori pentru casele de copii. Avem si noi in derulare astfel de programe pentru tinerii romani. E vorba, pe de o parte, de idealismul specific varstei. Dar e si un aspect pragmatic. Tinerii occidentali au constatat ca e foarte dificil sa-ti gasesti primul loc de munca. Toti vor sa angajeze tineri, dar fiecare solicita referinte, experienta, curriculum. De unde sa ai experienta, daca nu te-a mai angajat nimeni? Voluntariatul le ofera tinerilor experienta ceruta de angajator. Tinerii de azi, care aveau doar cativa ani in 1989, nu au reticente in a se implica in astfel de activitati. Ei n-au prins "voluntariatul" obligatoriu din epoca. - Ce are prefectura cu blatul Dinamo-Ceahlaul? - E prima data cand MSF pune piciorul in prag la FRF. Multi ne-au reprosat implicarea si validarea rezultatului. De fapt, ministerul nu s-a pronuntat asupra meciului, ci a sanctionat faptul ca Federatia nu a aplicat propriul regulament. Grabindu-se sa sanctioneze "blatul", au sarit direct la ultimul for de regulamentare, fara sa dea acuzatilor posibilitatea recursului. Oricum, Federatia ar fi pierdut in instanta. MSF a intervenit exact ca prefectura in treburile primariei. Aceasta nu ia decizii, dar se asigura ca primarul respecta legile. - Ce model ofera tinerilor "oamenii de sport" Gigel, Ninel si Fanel? - Noi preferam sa promovam imaginea unor sportivi care, dupa ce au avut succes in Occident, s-au intors in tara. Mai important decat aceste modele "macro", mi se par insa micile povesti de succes ale inginerilor, informaticienilor sau medicilor romani care au reusit in domeniile lor. Organizam, de pilda, seminarii de inventica. Sigur, lui Bill Gates nu i-a facut nimeni seminar. A produs ceva util, care s-a vandut, am spune, de la sine. De fapt, e un intreg sistem de piata, care la noi abia se construieste. Cand firmele n-au bani sa investeasca la nivel minimal, de unde bani sa promoveze inventiile tinerilor? Asa ca trebuie sa compensam, intr-un fel, si deficientele sistemului si lipsa capitalului, pentru ca, atunci cand vom avea aceste lucruri, sa mai avem si tineri capabili sa inventeze. - Internet-Cafe sau meditatii la algebra? - Sunt unii care spun ca programul Guvernului Nastase, de dotare cu tehnica de calcul, e prea ambitios. Ca aceste computere vor fi folosite pentru jocuri sau Internet. Cu toate riscurile, alta sansa nu avem. In ce sa investim, daca nu in tehnica de calcul? De altfel, sondajele noastre arata clar ca doar 41,8 la suta dintre tineri utilizeaza PC-ul in scop de divertisment (jocuri plus muzica). Majoritatea, deci, folosesc computerul in scopuri utilitare si pentru a comunica. Eu nici nu m-as ingrijora ca se duc la Internet-Cafe ca sa acceseze site-uri sexy. Deschizi fereastra ca sa vezi o fata care trece pe strada, dar pentru asta trebuie sa stii pe ce maner trebuie sa apesi. Odata fereastra deschisa, vezi si ce se intampla in jurul blocului. Nu conteaza ca milioane de tineri romani invata sa foloseasca PC-ul pentru jocuri. Important e sa ajunga la maturitate un Bill Gates si la noi.