Românul şi-a schimbat maşina din cauza sărăciei

Mihai Toti a cercetat o viaţă întreagă solurile şi crede că în viitor principala problemă a României nu vor fi inundaţiile De profesie geograf-pedolog, Mihai Toti e preşedintele

Mihai Toti a cercetat o viaţă întreagă solurile şi crede că în viitor principala problemă a României nu vor fi inundaţiile

De profesie geograf-pedolog, Mihai Toti e preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. S-a ocupat de studiul solului pe care îl consideră chintesenţa factorilor naturali.

Dragostea pentru geografie i-a fost insuflată de un profesor de geografie din liceu, de etnie germană. Acesta l-a învăţat să deseneze hărţi şi i-a recomandat cărţi care l-au ajutat foarte mult în profesia lui.

Spune că e printre primii oameni care au făcut studii pedologice în Delta Dunării şi care au realizat hărţi de prognoză pentru acest teritoriu. Ca preşedinte al Administraţiei Fondului pentru Mediu, a aprobat cele mai multe proiecte de când s-a înfiinţat instituţia.

- De ce credeţi că programul a avut un succes atât de mare?

- Eu cred că succesul trebuie văzut din două puncte de vedere: unul al populaţiei şi unul al nostru. Eu cred că românul nu şi-a schimbat maşina ca să reducă noxele, ci din cauza lipsei de mobilitate. Poate că e cam dur ceea ce spun...

Dar cred că românul şi-a schimbat maşina din cauză că nu are suficienţi bani pentru a-şi cumpăra una nouă. Programul a avut succes pentru că aveam cel mai îmbătrânit parc auto din Europa, avem 60% din maşini mai vechi de 12-13 ani. Din punctul nostru de vedere, reducerea noxelor, plus avantajele de care au beneficiat clienţii au fost determinante pentru program.

- La începutul săptămânii aţi avizat începerea etapei a doua a programului. De când va începe programul Rabla şi câţi producători au fost acceptaţi?

- Etapa a doua a programului Rabla se va derula în perioada 1 septembrie-12 noiembrie. S-au calificat 45 de producători, importatori şi distibuitori autorizaţi ai acestora, iar 11 dintre ofertanţi nu au îndeplinit toate condiţiile la care s-au angajat la începutul anului.

Au rămas 2.049 de maşini nedistribuite. Iar anul acesta avem o lună în plus, o etapă suplimentară. În această perioadă vrem să conştientizăm populaţia că e cazul să-şi schimbe maşina.

- Pentru ce fel de proiecte daţi banii de la fond? Care e cea mai mare sumă dată unui proiect?

- La început, când am venit eu să lucrez la fond, erau numai cinci categorii de proiecte, numai aici puteai să dai bani. Am mărit însă categoriile de proiecte la 16.

Am adăugat protecţia mediului, energii regenerabile, managementul deşeurilor, surse de apă, biodiversitate, prevenirea/ combatarea poluării aerului şi solului, administrarea ariilor protejate. Putem da maximum 20 milioane de lei pentru un proiect.

- Cui daţi fonduri pentru proiecte? Pentru mediul privat sau pentru stat?

- Dacă îndeplineşte condiţiile, dăm bani oricui. Numai că trebuie să respecte punctajul pe care îl avem. În general, primăriile vin pentru staţii de epurare, pentru regularizări de râuri şi alunecări de teren.

- Aţi avut cereri pentru combaterea inundaţiilor?

- Nu am făcut o monitorizare, dar cred că au fost vreo 60 de proiecte pentru combaterea efectelor inundaţiilor. Eu cred că inundaţiile sunt trecătoare pentru România. Dar mişcările solului o să devină una dintre principalele probleme pentru ţara noastră.

Mă refer aici la alunecări şi prăbuşiri. Asta se va întâmpla mai ales în Moldova, în podişul Bârladului, dar şi în ramura estică a Carpaţilor Orientali, în zona de sud de Maramureş. În aceste zone vor avea loc multe eroziuni, mai ales acolo unde sunt soluri argiloase.

- Finanţaţi şi educaţia ecologică a românilor?

- Păi, finanţăm multe proiecte de educare a oamenilor. Dăm bani pentru proiecte de educare şi conştientizare tocmai pentru a face din poporul român un popor ecologic. Gândiţi-vă că ce s-a întâmplat la noi se întâmpla în Occident în anii "50 şi până în "65. Totul s-a făcut prin metode care au influenţat deciziile şi au atins şi buzunarul cetăţeanului.

Mihai Toti

1963-1968 - Facultatea de geografie - Bucureşti

1999-2004 - Facultatea de Agronomie - Bucureşti

1968-1970 - cercetător ştiinţific la Întreprinderea Geologică de Prospecţiuni şi Laboratoare

1970-1984 - şef de lucrări la Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimie

1984-1999 - cercetător ştiinţific de gradul lll - la Institutul de Cercetări Pedologice

1999-2005 - cercetător ştiinţific de gradul l - la acelaşi institut

2005 - director general al Administraţiei pentru Fondul de Mediu