Revolta profesorilor crește după blocarea plăților din instanță: „Dacă nu reacționăm în niciun fel ne săpăm singuri groapa”

Personalul din învățământ care aștepta în octombrie plata unei noi tranșe din sumele câștigate în instanță are acum un nou motiv de revoltă. Plățile acestor sume au fost blocate, urmând să se reia, cel mai probabil, în 2026.

Profesorii vorbesc din nou de grevă FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

După o vară în care măsurile adoptate în sectorul de Educație i-a lovit dur pe profesori, începutul lunii octombrie a venit cu încă o veste proastă: tranșa a patra din plățile eșalonate câștigate în instanță nu se mai plătește, deși în școli și în inspectoratele școlare s-a depus un efort considerabil pentru a se centraliza datele pentru fiecare salariat care are de încasat bani. Mai mult, banii ar fi fost virați în contul inspectoratelor școlare, pentru ca în ultimul moment să se decidă amânarea acestei plăți pentru 2026.

Profesorii sunt revoltați că tot în ei se lovește. „Norma didactica mărită, 2 ore de muncă neplătită, plata hotărârilor judecătorești amânată, școli comasate, diminuat sporul neuropsihic, deconturile de transport refuzate, indemnizația de hrană egală cu cea din salubritate (15 lei/zi). Dragilor, ce urmează să se mai întâmple?”, este unul din sutele de mesaje din online. „Probabil mărirea normei de la an la an. Că se poate. Nimeni nu comentează, executăm, atât”, este unul dintre răspunsuri.

„Să nu ne mai plătească deloc și noi să mergem în continuare la școală”, „Să facem muncă voluntară!”, „Să ducem bani de acasă” sunt alte câteva răspunsuri ale profesorilor. Mai în glumă, mai în serios, într-un comentariu se emite ipoteza înlocuirii profesorilor de către roboți dotați cu inteligență artificială.

Discuțiile curg, iar perspectiva declanșării unei noi greve pare din nou aproape.

„Pentru cei care dau înapoi la grevă aș dori să ne scadă salariile cu 10%. Cred că și atunci vor fi profesori care vor merge la supraveghere la BAC, Evaluare, Titularizare. Avem puterea de a ne opune acestor măsuri aberante, dar unii (foarte mulți) sunt slujitorii sistemului. Cine sunt ei? Cei care nu trăiesc din salariul ăsta amărât”, avansează și mai mult discuția.

„Să mergem peste ei, asta ar trebui să urmeze! Dar noi suntem cadre didactice, nu? Cum să recurgem la asemenea gesturi? Și uite așa dragii noștri guvernanți ne joacă cum își doresc ei! Dragi colegi, dacă nu reacționăm în niciun fel, ne săpăm singuri groapa!”, vine și concluzia.

Ce bani au de recuperat profesorii

Sumele pe care le așteptau dascălii, dar și o parte din personalul auxiliar, sunt în foarte multe cazuri consistente. E vorba de mii de lei, chiar și peste 5.000 lei, reprezentând a patra tranșă, de 25%, din sumele reprezentând drepturi câștigate în instanță.

Cele mai mari sume provin din diferențele salariale pentru recalcularea dirigenției, a gradației de merit, a creșterii salariale pentru învățământ special, a creșterii salariale pentru predare simultană și a creșterii salariale pentru controlul financiar preventiv. Din 1 iulie 2017, odată cu intrarea în vigoare a Legii 153/2017, legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, fostele sporuri și indemnizații au fost incluse în salariu ca măriri sau creșteri salariale (dirigenția -  10%, gradația de merit – 25%, creșterea salarială pentru învățământul special – 15%, creșterea salarială pentru predare în regim simultan – de la 7% la 20%,  creșterea pentru controlul financiar preventiv care se acordă personalului auxiliar – 10%).

„Aceste creșteri sau măriri salariale, odată cu intrarea în vigoare a legii 153, nu au fost calculate la salariul de bază în plată, ci au fost calculate pe sistemul sporurilor, adică la nivelul anului în care ele au intrat în vigoare, așa cum avem, de exemplu, și acum, sporul pentru uzură neuropsihică, care se calculează la nivelul salariului din decembrie 2018”, a precizat președintele Sindicatului din Învățămânntul Preuniversitar Olt, Ionel Barbu.

Acțiunile în instanță au început să curgă, cerându-se aplicarea creșterilor la salariul de bază în plată, iar după ani de luptă în instanță și procese câștigate drepturile au fost recunoscute pentru tot personalul aflat în această situație pe cale administrativă. Din acel moment s-au calculat în mod unitar în toată țara. Plata sumelor câștigate a fost în schimb eșalonată, stabilindu-se cinci tranșe, de 5%, 10%, 25%, 25% și, respectiv, 35%. Profesorii așteptau ca în octombrie să primească a patra tranșă, de 25%, cu atât mai mult cu cât colegii care nu au acționat școlile în judecată (mai puțin numeroși), dar ale căror drepturi au fost recunoscute, au încasat această tranșă încă din vară.

La cele cinci drepturi calculate raportat la salariul de bază în plată se adaugă alte drepturi câștigate de asemenea în instanță, pentru încadrarea pe tranșe de venit. Personalul didactic era încadrat, anterior Legii 153/2017, pe 11 tranșe de venit, în timp ce noua lege prevedea șapte tranșe de venit. Trecerea de la cele 11 tranșe la tranșele din noua lege ar fi trebuit făcută doar în momentul în care personalul didactic atingea salariul maxim din grila nouă. Cum în anii care au urmat intrării în vigoare a Legii 153/2017 graficul de creșteri salariale nu s-a mai respectat pentru toate categoriile de bugetari, personalul din învățământ a ajuns la salariile maxime din grilă abia în 2022, la ani distanță de termenul inițial, dându-se prioritate sectorului sanitar marcat la acel moment de plecări masive din sistem.

Pentru că reîncadrarea pe cele șapte noi tranșe de venit nu a mai ținut cont de atingerea salariului maxim din grilă, profesorii au înaintat, prin intermediul sindicatelor, alte acțiuni în instanță, în primăvara anului 2021 problema fiind rezolvată, ca și în cazul drepturilor anterior amintite, pe cale administrativă. Lista drepturilor salariale câștigate de personalul din învățământ după ce salariații s-au adresat instanțelor de judecată nu se limitează la cele deja menționate, însă reprezintă acțiuni mai puțin numeroase.

Profesorii ar vrea executarea silită

Salariații din învățământ care și-au obținut drepturile pe cale judecătorească încă mai au de recuperat 60% din suma totală (reprezentând 25% - tranșa a patra și 35% - tranșa a cincea, care este și ultima). În mediul online se vorbește tot mai des de executarea silită, după ce protestul desfășurat marți, 7 octombrie, în fața Ministerului de Finanțe, nu a avut niciun efect. Liderii spun însă că demersul ar fi mare consumator de resurse, atât de timp, cât și materiale, iar rezultatul nu este sigur că ar veni prea curând dacă se ia în calcul protestul magistraților, care a dus la amânarea multor termene. Concret, pentru fiecare salariat ar trebui înaintată câte o acțiune, iar dacă profesorul a predat în mai multe școli ar fi vorba de tot atâtea acțiuni. 

„Noi suntem optimiști. După câte rele au făcut educației, poate în ultimele zile ale anului calendaristic 2025 guvernanții vor găsi de cuviință să facă și un bine”, a mai spus liderul SIP Olt.