Renul Rudolph sub lupă

A fost reprezentat prima oară în 1944, într-o caricatură realizată de Max Fleischer pentru Jam Handy Corporation, care se inspiră din povestea iniţială şi din versurile popularului cântec

A fost reprezentat prima oară în 1944, într-o caricatură realizată de Max Fleischer pentru Jam Handy Corporation, care se inspiră din povestea iniţială şi din versurile popularului cântec "Rudolph the red nose rain-deer" (Rudolph, renul cu nasul roşu).
Povestea spune că Rudolph este un ren cu un nas ce străluceşte în întuneric şi, din cauza asta, ceilalţi reni nu vor să se joace cu el. Moş Crăciun îl roagă pe Rudolph să îi ghideze drumul prin noapte şi aşa devine renul nostru faimos, deci "fericit".
În 1988 a fost făcut un film după povestea lui Rudolph, dar, bucurându-se de un succes limitat, a ajuns destul de repede de la cinema pe DVD.
BBC a realizat un serial care continuă legenda lui Rudolph, fără a-i pronunţa însă numele, din motive de drepturi de autor probabil. Atunci când un personaj se pregătea să îl pomeneasă pe Rudolph, era imediat întrerupt: "Nu-i pronunţa numele!".
Mad TV a produs o versiune satirică a poveştii, încorporând-o într-un remake după un film al lui Martin Scorsese, în care ceilalţi reni erau ucigaşi plătiţi de Moş Crăciun, un fel de lider al crimei organizate a zăpezii.
În piesa "Monologul renilor", fiecare ren recită un text, mai puţin Rudolph, care a fost molestat de Santa şi suferă o cădere nervoasă.